La ultimul Consiliu Local, neavând majoritate absolută din cauza absenților, pesediștii au amânat votarea noii Zile a Galațiului pentru ședința din aprilie.
Ca să nu rămână fără vreo realizare notabilă tot mandatul, primarul Ionuț Pucheanu propune schimbarea Sărbătorilor Galațiului pe 6 iunie. Este data la care, în 1830, s-ar fi atestat documentar că în Galați există consilii orășenești. Un fel de strămoașe ale actualului Consiliu Local.
Deocamdată, atât au găsit istoricii ca atestare documentară; nu înseamnă că, peste ani, nu ar putea apărea și altă atestare. Oricum, mai simplist, această dată are exact aceeași valoare ca data emiterii de pe un certificat de naștere. Adică este o dată a birocrației, care atestă când s-a învrednicit autoritatea să consemneze nașterea, nu data efectivă când a venit copilul pe lume.
Lăsăm un primar ales cu voturile a doar 9% din alegători să decidă noua Zi a Galațiului folosind majoritatea de stânga care a secătuit acest oraș de 30 de ani încoace? Sau ne putem spune și impune părerea?
Cetățenii TREBUIE consultați!
Aici nu vorbim despre vreo sărbătoare anostă, de birocrați. Cum este, de exemplu, 2 aprilie – Ziua Prefecților, când se tot roagă autoritățile de cetățeni să vină să viziteze clădirea proiectată de marele Ion Mincu și ținută ca vai de ea, cu aparate de aer condiționat pe la ferestrele de monument istoric și tencuiala căzută acolo unde a înfrânt-o mizeria generală.
Vorbim de o sărbătoare în care toți cetățenii trebuie să se simtă mândri că sunt gălățeni.
De aceea, niște tineri cu inițiativă au deschis un vot electronic – securizat pe bază de IP ca să nu se poată vota „la mai multe mâini” – prin care ni se cere tuturor părerea. Și se dau nu una sau două, ci opt posibilități de răspuns.
Una dintre ele – cea mai viabilă după părerea noastră – este data de 29 iunie – Ziua Internațională a Dunării. O Dunăre reprezentativă pentru Galați precum marea pentru Constanța sau muntele pentru Brașov. Doar că unii se feresc de această dată, am aflat, dintr-o frică de… cetățeni.
Cum izolarea este cheia subjugării și menținerii în adormire a acestor fiefuri ale neocomuniștilor, există teama că 29 iunie ar putea fi punctul de la care gălățenii s-ar putea uni cu brăilenii și ar începe sfârșitul baroniatului roșu din zonă.
Fiindcă ce-ar fi mai ușor decât să ceară și brăilenii ca Ziua Brăilei să fie tot Ziua Dunării? În fond este specificul care reprezintă cel mai bine cele două orașe.
Alte opțiuni de care se feresc PSD-ALDE-UNPR
Fiindcă nu se încearcă deciderea cetățenilor pe baza unei alegeri limitate, cei care au inițiat sondajul au căutat și alte date cu semnificație, alta decât simpla consemnare a unei stări de fapt pe o hârtie birocratică.
Astfel, ca variantă de răspuns este ziua de 1 iunie, ziua când, în 1837, a început statutul de porto-franco al Galațiului, condiția de port liber fiind practic cea care a relansat semnificativ economia orașului și i-a adus bogăția de invidiat vreme de aproape 50 de ani din acel moment.
O altă posibilitate este 23 septembrie, ziua în care a fost atestat prima oară Târgul Galați, în 1445. Totodată este și Ziua Mondială a Curățeniei și să îndrăznească să le spună careva de curățenie „dalmațienilor” de la Dunărea de Jos…
Tot ca opțiuni de răspuns sunt date și 26 octombrie când se aniversează înființarea, la 1864, a Școlii Superioare de Comerț „Al. I. Cuza”, dar și 30 noiembrie, ca până acum, ziua Sfântului ocrotitor Andrei.
Bineînțeles, prin ultimele două opțiuni de răspuns, puteți pasa problema în seama unei comisii de oameni de cultură și istorici sau puteți considera că nu-i nevoie de o zi de Sărbătoare a Galațiului.
Foto: George Nica
