Veteranii de la Zdob și Zdub au dus pe locul 2 Republica Moldova în inimile publicului după cum a reieșit din voturile transmise telefonic, prin SMS sau aplicația online.
Și, foarte important, așa cum o atestă și comentariile în altă limbă decât română făcute pe YouTube la postarea video cu prestația moldovenilor (vezi mai jos), ce le-a rămas mai tare în minte spectatorilor a fost partea de refren cu „Chișinău-București”.
Este vorba chiar despre piesa „Trenulețul”, remarcată prima oară de colegul meu, Iulian Grosu, și recenzată chiar aici, pe ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul, încă de la sfârșitul anului trecut.
După cele 439 de puncte strânse de Ucraina, micuța Moldovă, cu nici 3 milioane de locuitori, s-a clasat pe locul 2 la votul publicului, adunând 239 de puncte.
Spania, altminteri o țară mare și foarte iubită inclusiv de juriile muzicale ale altor țări – care s-au îngrămădit să-i ofere cele câte 12 puncte disponibile – a luat doar 228 de puncte de la public.
Imediat după a venit Serbia, cu 225 de puncte din voturile publicului, dar acelea nu pentru muzică. Ci pentru răzbunare. Fiindcă piesa lor a fost una gen cabaret, mai mult teatru decât muzică, o piesă revanșardă la adresa regulilor de igienă din perioada pandemiei de COVID-19 la care, se știe, sârbii au fost campioni (unii la propriu) ai opoziției.
Trebuie reținut că, dincolo de votul mai mult sau mai puțin avizat muzicologic dar și subiectiv al juriilor, votul publicului stabilește practic valoarea de circulație a pieselor.
Degeaba te votează toate juriile de critici, producători, realizatori muzicali etc. dacă nu te aprobă publicul care, la o adică, dă și bani ca să te asculte.
De remarcat că, în acest an, reprezentanții Ucrainei și Republicii Moldova au fost singurii care au mers la Eurovision cu piese puternic impregnate de specific național.
Și, dacă le veți asculta cu atenție piesele celor de la KALUSH Orchestra și Zdob și Zdub, veți vedea multe asemănări și puncte forte între ele, inclusiv în ce privește mesajul, ritmul, specificitățile naționale etc. Adică niște piese curajos identitare, cam cum ar trebui să arate niște piese cu impact, demne de Eurovision, întâlnirea muzicală a națiunilor.
Buneînțeles, România nu a ratat însă ocazia să se facă de râs pentru condițiile tehnice din alt secol, ba și acela timpuriu.
Când a fost să ofere cele 12 puncte din partea juriului muzical românesc către o altă țară, Romania nici nu a avut conexiune directă cu festivalul Eurovision 2022.
A trebuit să intre în locul nostru un nene din stafful festivalului și să anunțe cui am dat noi cele 12 puncte.
Vorba marelui conducător de mingi de golf prin găuri: „Rușine, Putin, că ne-ai stins lumina!…”
N.B. pentru reprezentantul României, Wrs: a zis Pritam Chakraborty că te învață el cum să „melanjezi” armonii indiene cu ritmuri latino dacă vrei să reprezentați India la Eurovision. Omul chiar știe – pentru cunoscători, Adaa sau Dil Samander de pe albumul Garam Masala, de exemplu…. Dar cică înainte să înveți și tu ceva engleză, măcar cât să treci pe bune bacul la limba asta.
(Hal de versuri din Llámame, piesa care a reprezentat România la Eurovision 2022:
„Love cannot be stopped by anybody
‘Cause it’s so true
I show it to the world, ‘cause I won’t hide it
Are you down to believe intenser? (sic!)”
Să-i explice cineva diferența dintre anybody și anyone, dar și că intenser nu există. Ci, eventual, more intense… )