După ce România s-a „îndreptat” la vârf, „Orban cel rău” dă semne că s-a înmuiat. A venit cu laude și mulțumiri, dar iată și din ce motive
Dirijorul dă tonul și tonul face muzica. Iar de când la vârful guvernului de la București s-a schimbat optica, ostilii de ieri par să fi devenit, brusc, foarte prietenoși.
Invitat la Timișoara, la Gala „Libertate ’89“ organizată de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, premierul de la Budapesta a ținut un discurs mai mult decât împăciuitor.
A vorbit despre o Europă Centrală nouă, în care există „şanse nemaipomenite ca românii şi maghiarii să aibă ţeluri comune”, dar şi despre scânteia Revoluţiei din România care a fost aprinsă la Timişoara, ba chiar a ținut să le mulțumească românilor in extenso, inclusiv pentru solidaritatea – firavă de altfel fiindcă doar atât s-a putut în acele vremuri – arătată primelor mișcări anticomuniste izbucnite în Ungaria la mijlocul secolului trecut.
„Maghiarii iubesc acest oraş, a fost un oraş vestit şi important, una dintre cele mai importante fortăreţe ale Ungariei împotriva expansiunii otomane. Odată pierdută această fortăreaţă s-a pierdut şi Ungaria. În 1989, atunci lumea a învăţat numele Timişoarei, cetăţenii români au lansat mesajul spre lume. Lumea are două probleme, nu crede ceea ce este posibil şi crede ceea ce nu e posibil. Lumea a crezut că România nu se va revolta, că mămăliga nu va exploda. Şi iată că s-a întâmplat. Românii şi maghiarii pot face front comun pentru libertate. Românii au fost cei care au sprijinit revoluţia maghiară din 1956, mulţi cu preţul unor ani buni de puşcărie. Politica mondială nu a crezut că revolta popoarelor poate nărui comunismul. Românii au demonstrat că nu e posibil comunismul, nici cu aplicarea unor compromisuri. Timişorenii, cetăţeni ai României, au lansat revolta, spunând că ne vom redobândi libertatea. (…) În ’89 lumea nu a crezut că e posibil ca oamenii să se revolte împotriva comunismului. După cum se spune, nu e posibil ca mămăliga să expodeze, dar s-a putut aşa ceva, s-a demonstrat că românii şi maghiarii sunt în stare să facă front comun.”
Motivele pentru care „Orban cel rău” s-a sucit
Un motiv ar fi acela că Viktor Orban a început să se simtă singur. Singurul în contra vântului în această parte de Uniune Europeană unde, până mai ieri, și guvernarea anexată de majoritatea parlamentară a lui Liviu Dragnea stârnea îngrijorări reale la Bruxelles vizavi de direcția în care se îndreaptă democrațiile din sud-estul Europei.
Acum, cu o Românie ce dă semnele revenirii la normalitate – „îndreptându-se” de la vârf către o politică dominată de partide de pe partea dreaptă – liderul maghiar ar ieși tot mai tare în evidența negativă cu apucăturile sale antidemocratice și gudurările pe lângă marele vecin de la Răsărit. La fel cum înapoierile economice ale României s-au văzut tot mai evident de când Bulgaria a evadat clar de pe ultimele locuri în diferite clasamente ale nivelului de dezvoltare.
Esența a fost exprimată de prim-ministrul Ludovic Orban într-un interviu pentru Adevărul, la întoarcerea de la Congresul Popularilor Europeni de la Zagreb, luna trecută:
„Reporter (Sebastian Zachmann): Le-aţi spus delegaţilor PPE că vă numiţi Orban, dar Ludovic Orban. V-a confundat cineva cu Viktor Orban?
Ludovic Orban: Am vrut să fac aceste precizări pentru că au apărut câteva confuzii în media legate de asemănarea de nume şi am vrut ca diferenţele să fie foarte clare.
R: Am vorbit cu mai mulţi europarlamentari care v-au numit „Orban cel bun”.
L.O.: Într-adevăr, există acest apelativ, „Orban, the good one”.
R: Deci vi s-a spus chiar aşa?
L.O.: Da, este adevărat.”
Pe de altă parte, deși ambasadorul României la Budapesta nu s-a schimbat de pe timpul vechii guvernări, sub noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, pozițiile diplomatului Marius Gabriel Mazurcă au devenit mai tranșante.
De exemplu, față de programul Ungariei pentru dezvoltarea economică a Transilvaniei. Până acum, guvernul Viktor Orban a acordat ajutor economic Ținutului Secuiesc, însă vrea să-l extindă în toată partea vestică a României.
Ar fi vorba despre credite de 300 de milioane de euro pe următorii doi ani, în special petru fermieri. Milioane adăugate la cele 367 de milioane de euro acordate în ultimii trei ani pentru 44.000 de familii maghiare din România.
Doar că pentru acest program a spus că nu există un acord scris al Bucureștiului. Chiar ambasadorul României la Budapesta menționa, la finalul lunii noiembrie.
”Așa-zisul program pentru dezvoltare economică a Transilvaniei nu a făcut obiectul unei discuții oficiale între cele două guverne și, de aceea, repet că România nu și-a dat acceptul pentru implementarea acestor măsuri. Solicităm ca programul să fie implementat numai cu implicarea autorităților române, într-un mod transparent și nediscriminator”,
a spus Marius Lazurcă.
Așadar, dacă viziunea lui Viktor Orban asupra „țelurilor comune” înseamnă doar ajutoare strict pentru maghiarii din Transilvania, ”Orban cel bun” de la București este foarte probabil că va răspunde „Nem, köszönöm”.
În special în presă au apărut speculații că toate ajutoarele au venit în baza unei înțelegeri tacite sau secrete dintre guvernul Dragnea și Viktor Orban. Iar acum atitudinea celui din urmă pare a fi a unuia care caută înțelegere la București pentru continuarea politicilor convenite cu pesedeii.
Cei ce vor să sprijine financiar activitatea publicației Alternativa – Jurnalism fără mogul o pot face accesând acest link. Sau pot da click mai jos, pe contul nostru de Patreon, unde de asemenea pot face donații. Mulțumim de pe acum!
