N-am vrut să stric cheful oamenilor cât a durat festivalul, dar trebuie subliniat faptul că Street Food Festival a scos în evidență cât de debusolat a ajuns Galațiul, ca oraș, că nici străzi ca lumea nu mai are.
La fel cum nu mai are nici piețe și își ține târgurile de rechizite, haine sau artizanat pe alei sau prin săli de sport. Iar festivalurile de muzică și dans, prin parcări. În timp ce festivalurile de filme ajung prin muzee sau pe străzi. Iar festivalul de gastronomie stradală ajunge în… parc.
Exact ca în „O, brad frumos!”, cu Toma Caragiu, unde
Faptul că s-a ajuns ca festivalul de gastronomie stradală să se țină într-un… parc este de fapt o realitate simptomatică pentru Galați. Lipsa de viziune a primarilor din ultimii 28 de ani condamnă acest oraș la un haos urbanistic și, de aici, la o impotență funcțională.
Pe lângă faptul că parcul, oază de liniște și recreere, este impropriu desfășurării de evenimente cu afluență majoră de oameni, fluxuri importante de deșeuri etc., și simpla accesare a acestuia de către cei interesați pune probleme. Iată cum arătau spațiile verzi din jurul Grădinii Publice în cele trei zile de festival. Pline de mașini parcate, după cum se vede…
Incapabili să dezvolte parcări pentru obiective mult mai importante ale orașului – spitale, școli, centre comerciale – era de așteptat ca, nici pentru acest eveniment, edilii să nu poată mobiliza serviciile din subordine, de exemplu Poliția Locală, pentru asigurarea unei minime scheme de parcare pe străzile din jur.
Dar ce mai contează un mic haos când este vorba ca Primăria să se mai folosească de un eveniment normal pentru un oraș civilizat, în rând cu celelalte orașe mari ale României, pentru a mai cheltui un purcoi de bani, mai mult de câteva ori de cât se cheltuie la alții…
Pe nota de plată pentru Street Foodul de la Galați s-au dus aproape 40 de mii de euro când la alții nu costa nici jumătate – la Cluj, 11 mii, iar la Oradea – doar 7.500. Iar la Constanța, unde am fost personal și pot să vă asigur că erau cel puțin dublu expozanți/truck fooderi câți la Galați, Primăria nu a asigurat decât spațiul, paza și curățenia din câte știm noi, artiștii fiind aduși de către organizator (!).
Și-așa, din cauza proastei amplasări, scena cu artiști a ajuns în fundul unei alei de pe care nu-i puteau admira decât câteva zeci de spectatori, la concurență cu cei care stăteau la cozi pentru clătite, burgeri sau raci ori fructe de mare.
Iar din cauza impotenței autorităților, care altceva decât să arunce cu banii noștri ca nababii nu știu, nu s-a putut asigura nici măcar un acces sigur la internet, să poată și vânzătorii să-și taxeze clienții inclusiv de pe card. Nu doar cash, ca la bâlciul sătesc…
Dar nu ne facem iluzii că, în lașitatea sfidătoare cu care ne-a obișnuit, Primăria lui Pucheanu va ieși vreodată, transparent și public, să dea socoteală despre sumele cheltuite.
Și totuși, pentru un singur mare avantaj ar merita ca în Grădina Publică din Galați să se organizeze festivaluri ca Street Food cât mai des.
Priviți și dumneavoastră ce lumină feeric de strălucitoare s-a întins pe aleile parcului, un „lux” pe care Primăria Galați nu ni-l poate oferi nici după ce s-au cheltuit două milioane și jumătate de euro (peste un sfert din costul unui spital nou) pentru o reabilitare de doi ani a Grădinii.
Să vină festivaluri măcar o dată la două săptămâni, să vadă și gălățenii că și toamna, când se întunecă mai devreme, poate fi frumos să te plimbi prin parc.
În restul weekendurilor, ne putem duce în vecini, la Brăila. Că pesediștii din primăria lor au grijă să fie luminate nu unul, ci două parcuri, mult mai mari ca ale Galațiului. Plus o stradă reabilitată istoric. Plus tot orașul, ca ziua, cu lămpi strălucitoare și economice, cu LED.
Dacă vrei ca în Galați să mai existe jurnaliști independenți, poți ajuta Alternativa – Jurnalism fără mogul să continue! Află cum