O clădire supradimensionată față de terenul pe care este așezată și chiar periculoasă, noua Primărie sfidează planul de urbanism pentru zonele istorice, dar și prevederi elementare din Codul Civil.
Fiindcă terenul obținut de Primărie de la Consiliul Județului nu satisface nevoile unui sediu de primărie municipală, iar zona istorică impune restricții de arhitectură, edilii și-au construit sediul încălcând și cele mai elementare norme de urbanism.
CITEȘTE ȘI: Cu Primăria pre lege călcând… Paragrafele pentru care noul sediu se poate demola cu brio în instanță
Cerințele minime folosire a terenului, procentajul minim de spațiu verde, dar și reguli elementare de proiectare au fost nesocotite cu bună știință, creând un precedent periculos – premiza unei reîntoarceri la haosul imobiliar din vremea lui Durbacă.
O clădire pe care n-o-ncape pământul…
…deținut de municipalitate. Planul de urbanism zonal (PUZ) pentru porțiunea istorică a străzii Dmnească este foarte clar:
„procent maximde ocupre a terenului (POT) maxim = 50% pentru loturile mari (>500,00 mp) cu condiția asigurării unei suprafețe de spațiu verde de minim 20% din suprafața parcelei”
O notă hilară la această prevedere: în loc de spațiu verde, în fața noi Primării, s-au „plantat” patru locuri de parcare. Iar partea inferioară a intrării s-a placat cu marmură…verde, contrar prevederilor vizavi de încadrarea culorii în nuanțele clădirilor alăturate.
Mai mult,
„coeficientul de utilizare a terenului (CUT) maxim = 2,50 (ori suprafața terenului, n.n.) pentru înălțimi egale sau mai mari de P+2.”
Or, la o clădire care abia încape în terenul deținut și mai are și trei niveluri peste parter, despre ce CUT vorbim oare? 4, 5?…
Clădirea care-și pune vecinii la zid
Ocuparea în întregime, ilegală, a terenului deținut, a dus la situații cel puțin hilare.
Cu toate că PUZ-ul pentru zonele istorice face tot felul de precizări vizavi de distanțele minime ce trebuie lăsate de la limita de propritate, variind de la 5 la cel puțin 3 m, nu s-a respectat nici măcar Codul Civil care impune această limită la minim 2,0 m.
Ca să nu mai vorbim de gradul de pericol reprezentat de o clădire cu acces îngreunat pe două dintre laturi, în caz de, Doamne ferește!, incendiu. Dar, despre normele de siguranță vom vorbi curând, se parat…
Cetățenii care au fost nevoiți, pentru a-și muta un perete al casei cu 1 m, pe propriul teren, după micșorarea fortuită a acestuia din cauza impreciziilor în calcularea servituților (acceselor comune) știu cât de aspri sunt edilii când vine vorba de aplicarea legii pentru „căței”.
Mulți se întreabă, probabil, cum de a fost posibil ca o asemenea construcție să fie aprobată, mai ales de forurile care veghează la integritatea patrimoniului istoric. După părerea noastră, și dacă privim doar un detaliu dintr-una din planșele noului sediu al Primăriei Galați, credem că metoda de „păcălire” a supervizorilor este evidentă.
Iată cum arată într-una din planșe Casa Serfioti, evidențiindu-se astfel conflictul cu prevederile referitoare la regimul de înălțime. Nu vi se pare că bietei clădiri de patrimoniu – restaurată cu atâta trudă lângă o Primărie care lasă să se prăbușească atâtea monumente istorice din oraș – i s-a desenat un nivel în plus față de realitate?
Ca să nu mai vorbim de situația absolut periculoasă creată de garajul din partea din spate a noii Primării, care, pentru a ajunge cu ieșirea în pantă la nivelul străzii, a creat o situație absolut periculoasă. Atât pentru cărucioarele de copii sau persoane cu dizabilități care îi vor trece prin față, dar și pentru pietonii pe propriile picioare. Aceștia se pot trezi loviți de o mașină ieșită brusc, al cărei șofer, evident, nu poate avea ochi după colț…
Precedentul pentru o nouă eră Durbacă
Pentru cei care nu au prins sau poate nu-și mai amintesc „domnia” primarului Eugen Durbacă, cel cu autorizațiile de construire semnate feudal, pe capota mașinii.
Garajele de care nu mai scăpăm, spațiile comerciale P+2 pe spații verzi, „blocadele” de buticuri P+n din zona A-urilor din Țiglina I și de aiurea, dar și crâșme ivite pe foste toalete publice ar trebui să reprezinte măcar prilejul unei minime reflecții. Asta ca să nu mai vorbim despre propriile „blocuri” ale clanului, răsărite pe locul fostului cinematograf Dunărea, vizavi de Grădina de Vară etc.
Dar dincolo de greaua moștenire, să nu uităm de „viitorul luminos”. Pe motivul precedentului constituit de noul sediu al Primăriei, cel puțin două construcții P+3 sau 4 abia așteaptă să intre în legalitate. Vorbim de „blocul” de la nord de Prefectură, plantat la jumătatea distanței dintre strada Al. I. Cuza și Domnească, „peste” clădirile istorice de la numerele 64 și 66. Dar și celălalt „zgârie-nori”, din Țiglina I, pe Saturn colț cu aleea cinematografului, bine proptit peste o bucată consistentă din domeniul public.
Și Arnold Schwarzenegger dac-ar veni primar, cum s-ar putea opune în instanță unor dezvoltatori care ar cere, perfect justificat de compromisurile făcute noului sediu al Primăriei, derogări urbanistice sfidătoare pentru propriile lor investiții? Dacă tu, Primărie, „te construiești” pe ea de lege, edificându-te ca-n codru, ce pretenții să mai ai de la rechini imobiliari fără scrupule?
Vizavi de ce prejudicii ar putea crea orașului abuzurile făcute pentru construirea noului sediu al Primăriei, banii pierduți prin demolarea sa ar putea părea o valoare neglijabilă. Mai ale dacă ne gândim că, de la cei care au semnat pentru ele, la ce averi au majoritatea dintre ei, s-ar putea recupera o bună parte din aceștia. Mai ales că s-a votat și recuperarea prin confiscare extinsă…
CITEȘTE ȘI: Primăria Nouă e pusă acolo cu încălțătorul. Dacă aș fi dictator, aș demola-o!
