Săriți în ajutorul Primarului Pucheanu de Galați cu ceva proiecte de Zonă Metropolitană! Până nu este prea târziu, cât timp mai este prim-ministru Tudose de Brăila
Nici o zi fără DunareaPolis!
De ce nu se încheagă Zona Metropolitană a Dunării, pe axa Galați-Brăila? Pentru că cei doi primari PSD n-au stabilit unde să fie sediul Zonei: la Galați, la Brăila sau între? Ăsta e cel mai mic chichirez al asocierii metropolitane, proiectul forte, fundamental, care poate salva și Galațiul și Brăila de subdezvoltare.
O parte a presei a găsit imediat și soluția – sediul Sistemului Urban Dunărea Polis Galați – Brăila va fi într-o navă specială, construită de cele două municipii, care va face curse regulate între cele două Palate ale Navigației, din Galați și Brăila, va rezolva implicit și înființarea curselor de agrement solicitate de muuulți ani, va încuraja turismul jos dunărean și va oferi cel mai bun sediu pentru Zona Metropolitană. Va fi primul proiect de sistem urban, sub o unică persoană juridică, salvatoare, cea a Sistemului Urban Brăila – Galați (sau invers).
Problema este că Primarul de Galați (despre cel de Brăila nu ne pronunțăm) are capul golit de proiecte (metropolitane), adică nu are în cap nici un proiect cu care să meargă la București, și să-l trântească pe masa lui Tudose de Brăila.
Își poate permite, căci dacă nu acum, atunci când? Niciodată – răspuns corect!
Vai, vai, jale mare! Primarul Pucheanu e pe trendul demonstrat în filmul Pro Tv „Un fluviu de prostie” – acolo nu știe că pontonul construit de niște politriuci nu permite acostarea navelor de croazieră (din motive de imbecilism și incompetență), la întrecerea metropolitană n-are pregătit nici un proiect, deși era cazul și timpul.
Întrebare pentru Ionuț Pucheanu: Cu ce ați avansat în asocierea intercomunitară cu Brăila?
„Nu am mai avansat câtuși de puțin, singurul punct nevralgic al discuției e reprezentat de sediul acestei asociații. Noi evident că insistăm să fie la Galați, cu o parte din conducerea Brăilei ne-am înțeles, sper cât de curând să convingem și cealaltă jumătate, că sediului acestei Zone Metropolitane îi stă bine la Galați. Suntem de două ori cât dumnealor, dumnealor au ADR SE, au deja o instituție care atrage fonduri europene și pe care o controlează, sper să înțeleagă lumea cine și cum…Proiecte cu care să mergem la Guvernul Tudose nu prea avem. Ar fi moment istoric dacă am propune drumul expres între Galați și Brăila. Îmi fac mea culpa, nu cunosc nici un proiect de Zonă Metropolitană, nu mi-a prezentat nimeni un astfel de proiect…Mulțumesc de atenționare, o să le caut”.
Le-am căutat noi pentru Primar, iată-le!
Primul pas, consultarea brăilenilor din cercurile Primăriei Brăila, care au depășit idiosincraziile fals-amuzant patriotic locale de tipul „ne înghite Galaţiul!”
Hm! Să fie între Galați și Brăila a doua metropolă după București, și a doua după Viena de pe Dunăre? Da! Un mare ajutor în direcția dezvoltării ideii îl dă ediția din revista Urbanismul dedicată Sistemelor Urbane (nr. 12-13 / 2012), editat de către Registrul Urbaniştilor din România. 
Arhitectul conferenţiar la Facultatea de Urbanism Bucureşti, expert în amenajarea teritoriului şi urbanism atestat RUR – Cătălin Sârbu pune alte accente – necesitatea unei autostrăzi, a aeroportului, a podului peste Dunăre şi a metroului uşor, de suprafaţă.
Șoc! Gălăţeanul Florin Buhociu, doctor în economie, profesor la Universitatea Dunărea de Jos pune corect problema cheie din formularea idioată „ne înghite Galațiul!”
„Procesul realizării unui sistem urban (…) nu presupune, însă, şi schimbarea administrativă, constituind, posibil, doar un teritoriu de proiect, cu atractivitate economică crescută şi implicit, cu o creştere a calităţii vieţii, cu urmări asupra stabilităţii sociale”. În traducere, Brăila – Galaţi a pierdut startul în faţa Constanţei, dar adevărata concurenţă a Brăilei nu este în raport cu Galaţi/Tulcea (un alt aliat natural) ci în primul rând cu portul Constanţa, precum şi cu oraşele din vestul ţării, aflate pe căile de accesibilitate cu zonele de schimb comercial actuale ale României”.
Pentru mai multă precizie, a se apela la Marian ION, arhitect și Marian GHIONU, consultant fonduri nerambursabile.
Atențiune, are și Galațiul strategi de partid!
Nu că au fost doar doi politruci de anvergură, dar Dan Gogoncea și Ciprian Dediu au clocit la vremea lor mari proiecte referitoare la Zona Metropolitană din triunghiul Galați-Brăila-Tulcea. Pesediști fiind, pare firească translarea know-how-ului electoral de la elefanții PSD la șacalii PSD.
Cronologic, primul a fost proiectul inițiat de Dan Gogoncea
când era președinte al Camerei de Comerț. A fost un proiect faraonic, pe care actualul președinte al CCIA Galați, Ion Mocanu promite să-l pună la dispoziția actualei administrații Pucheanu: „Cu Zona trebuie accelerat acum, cât e prim-ministru Tudose, care e brăilean” Este un proiect preliminar, cu toate studiile, făcut de un institut din Milano. E un proiect de 45 000 de euro, care trebuie doar actualizat și revizuit.
Pe vremea când se vopsise pedelist băsist, pesedistul Ciprian Dediu a emanat și el alt megaproiect
metropolitan, evident, pentru prostit electoratul, dar care avea ceva acoperire tehnică, deci este un bun punct de plecare. Asociația „Zona Intercomunitară Metropolitană Dunărea de Jos” propunea prin 2012 atragerea fondurilor europene prin coalizarea în jurul Zonei a 47 de unităţi teritorial-administrative. Erau acolo multe panarame electorale (atragerea, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, a 1700 de milioane de euro pentru construirea unui pod peste Dunăre), dar orișicât.
Campania 2016 a venit cu sistemul urban Brăila, Măcin, Chiscani, Vădeni, Galați, Tulucești, Șendreni, Vânători
Iată și consultanța gratuită oferită grupului de strategi metropolitani PSD de către Dorin Silviu Petrea, pe atunci deputat de Brăila. Dorin Silviu Petrea: „Este proiectul pe care Europa îl vrea, dar noi nu l-am vrut”
„Nu există nicăieri în Europa două orașe de putere medie care să fie despărțite doar de 11 km în linie dreaptă. Este proiectul pe care Europa îl vrea, dar noi nu l-am vrut. De ce? Legea 351/2001, în secțiunea 4 descrie singurul sistem urban existent în România. Se numește doar Brăila, și nu Brăila-Galați, deoarece cea mai mare parte a teritoriului este în județul Brăila. El a fost gândit ca sistemul urban Brăila-Galați sau invers. Sistemul va deveni dacă va fi în varianta Galați-Brăila-Vădeni-Măcin. La început am discutat cu autoritățile din Brăila, apoi și cu cele din Galați. Am învelit proiectul într-o anumită formă, și a ajuns pe masa lui Junker, președintele Comisiei Europene, a lui Katainen, vicele CE, care se ocupă de planul Junker, pe masa Corinei Crețu, comisarul european pentru dezvoltare, pe masa lui Iohannis, Cioloș, Dâncu, Costescu de la Transporturi, Dragu de la Finanțe, Răducu de la Fonduri Europene. Au răspuns Dâncu- pertinent, Costescu- interesant, Dragu-de clasa a doua. Junker ne-a răspuns, a sugerat care ar fi pașii pentru o parte din finanțare. În 2015, am strâns semnături de la toți parlamentarii din Brăila și Galați. Am convenit și s-a semnat pentru trei puncte: centurile ocolitoare din Brăila și Galați și drumul expres dintre Brăila și Galați-sunt prinse în Master Plan. Am insistat împreună cu Dobre și Nazare de la PNL, i-am înnebunit cu chestia asta- Brăila împreună cu Galați.
Ce au semnat toți cei 25 de parlamentari din toate partidele?
„Drumul și centurile ocolitoare, care sunt preambul pentru viitoarea Metropolă dunăreană. S-a semnat pentru susținerea Sitemului urban Brăila-Galați. Al treilea punct, care are legătură cu ce vrem să facem- „Autostrada fluvială a Dunării-navigabilitate 365 de zile pe an”. La presiunea noastră, am reușit să transferăm pe Master Plan, ca idee, ca Portul Galați să devină intermodal, cu tot ce înseamnă, și Portul Brăila să figureze și el în Master Plan, pentru că inițial nu era. Am reușit să prindem-cu foarte mulți bani și foarte multe investiții – să punem tot ce trebuie pentru Dunăre, care ne va lega pentru următorii 100 de ani de restul Europei.
Am trimis către consiliile județene și către primării mesaje de coalizare pe această idee. Mesajele primite de la CJ Brăila și CJ Galați sunt mesaje de susținere. Nu am primit nimic de la Primăria Brăila și de la Primăria Galați, deși sunt trimise de mai bine de două luni. Asta înseamnă că avem undeva niște probleme. Organizarea unui referendum în Galați și Brăila – este interesant și bine gândit.
Astăzi trebuie însă ca toate partidele și cu candidații lor să dea un acord de importanță – în a doua ședință de Consiliu să aibă pe masa lor de lucru un punct- „Asociația de dezvoltare Intercomunitară Brăila – Galați – Dunărea Polis”, care este din 2001 în lege, să fie pe masa lor de lucru. De ce să mai facem referendum? Să semneze acordul! Și cine nu vrea, să-l arătăm publicului care votează! Așa facem!
Un studiu de fezabilitate pentru întregul sistem e de ordinul miliardelor, un proiect tehnic este de ordinul zecilor de miliarde vechi. Multă lume spune că proiectul acesta nu se termină niciodată. Tocmai asta e ideea, proiectul acesta nu trebuie să se oprească niciodată! CJ Brăila a gândit pașii următori. A cumpărat un teren, 17 ha de teren arabil, între Brăila și Galați, maxim 30 de km de Brăila-Galați și maxim 60 km de Focșani. Este pentru aeroport, avem studiile de vânt, dar n-are cine să facă investiția. De ce nu reușim? Pentru că sigurele hârtii care n-au venit la Minister, la harta lui Rus, erau de la Brăila și Galați. Noi nu existăm ca aeroport în Master Plan. Încercăm poate în 2020, dar trebuie intrat pe parteneriatul public-privat, cu o companie mare, care ar putea propune investiția pentru aeroport”.
Nu în ultimul rând, propune și presa ceva – convocarea în comisii de lucru a instituțiilor care activează și administrează deja viitoarea metropolă DunaPolis sau DunăreaPolis
Adică Arhiepiscopia Dunării de Jos, Ordinul Arhitecților, Uniunea Scriitorilor din Romania-filiala Galați-Brăila, Administrația Financiară Regională Sud Est, Agenția de Dezvoltare Regională sud-est, APDM, AFDJ și desigur, toate televiziunile locale născute metropolitane.
Pentru proiectul realizării Sistemului Urban Galați-Brăila, proiectul fundamental de municipiu, de zonă, de euroregiune, astrele sunt încă aliniate. Prim Ministru este brăileanul Mihai Tudose, iar ministru al Cercetării este gălățeanul universitar Lucian Georgescu. Dar nu pentru mult timp. După cum am mai scris, pigmeii politici de stânga-dreapta fără frontiere metropolitane construiesc de zor gardul de sârmă ghimpată între Galați și Brăila.
Pentru poporul răbdător se recomandă o bună memorie. Sistemul urban Galaţi-Brăila este definit prin lege(Legea 351/2012) ca fiind singurul sistem urban al ţării, alcătuit din două localităţi de rangul I. Potrivit Legii, prin zonă metropolitană se înţelege „zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane şi localităţile urbane şi rurale situate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. Gruparea urbană Galaţi-Brăila este o posibilă soluţie de reducere a hipertrofiei Capitalei.
Cu astfel de argumente, pe orice om de bun simț și responsabilitate civică n-ar trebui să-l mai prindă somnul. Măcar odată la patru ani, dar și mai bine ar fi mult mai des.
