În cea mai mare piață din Galați, Piața Centrală, samsarii de legume sunt protejați. De aceea au și ajuns să fie majoritari fără drept de apel, deși ei nu produc nimic, sunt doar niște simpli speculanți. Iau legume en-gros de pe Calea Prutului (din așa-numita „piața rușilor”) sau din alte părți și apoi vin și le vând la bucată la tarabele din Piața Centrală.
În tot acest timp, adevărații producători, oameni care chiar cultivă legume, sunt marginalizați, taxați suplimentar și șicanați de conducerea Piețe Galați în fruntea cărora stau doi „băieți fini” de-a dreptul: finul primarului Ionuț Pucheanu și finul senatorului PSD Galați, Marius Humelnicu.
Este un adevărat cuib de viespi la Piețe Galați.
Această societate comercială pe nume Administrația Piețelor Agroalimentare Galați SA Galați, unde gălățenii dețin 100% din acțiuni prin intermediul Consiliului Local (CL) Galați, a devenit stat în stat.
Finul primarului Pucheanu, Costel Gafton, a ajuns director comercial la Piețe Galați, în august 2021, fără să susțină concurs, lucru care ar trebui să intre în atenția procurorilor DNA Galați.
Mai mult, director general al Piețe Galați este Dumitru Poalelungi, finul senatorului PSD Galați, Marius Humelnicu.
Și Dumitru Poalelungi a ajuns director în urma unui concurs cu cântec.
Iar aici, pe ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul, am scris de ne-am plictisit despre cumetriile astea.
Finii lui Pucheanu și Humelnicu au fost impuși în noua conducere a PSD Galați. Costel Gafton și Dumitru Poalelungi au ajuns în condiții suspecte directori la Piețe Galați
În Piața Centrală, cea mai mare piață din Galați, mercurialul este impus de samsarii de legume, de speculanți, spuneți-le cum vreți.
Adevărații producători, oameni care chiar cultivă legume, care muncesc pământul și care au certificat de producător pe bune, sunt marginalizați, chiar taxați suplimentar.
Producătorilor care vin să închirieze tarabă în Piața Centrală doar în anumite zile, fiindcă au tupeul să nu-și cumpere „licență” – adică o rezervare ilegală pretinsă de Administrația Piețelor contra unui avans de 30% din chiria lunară de tarabă – li se taxează ilegal și obligatoriu și toaleta deși aceea funcționează fără ca cineva să taie bilete (nici n-ar avea la ce condiții sunt) după cum am putut verifica.
Mai mult, producătorii sunt taxați și dacă intră cu mașina dimineața să-și lase marfa și seara să-și ia catrafusele, deci alți 2×2=4 lei pe zi. Adunat, la o tarabă un producător trebuie să plătească minim 15 lei chirie + 1 leu toaleta + 4 lei cele două intrări cu mașina indiferent de cât de devreme sau de târziu lasă ori vin după marfă și cât de puțin stau.
Adică 20 de lei pe zi minim. Dacă oamenii mai pun o ladă sau două lângă tarabă să expună vreun capăt de marfă, automat se mai taxează câte 2 lei/zi/mp.
Practic, într-o lună, raportat la costul zilnic, dacă producătorul autentic vrea să vină zi de zi la piață – sau să își pună un membru al familiei să vină cu marfa cât muncește el la câmp – trebuie să plătească 600-620 de lei pentru o tarabă.
Un samsar de legume, adică organizat ca societate comercială și care cumpără de la producători și revinde, nu are de ce să nu vină la piață în fiecare zi. Fiindcă producătorii trebuie să mai meargă și pe câmp sau în grădini, să se îngrijească de cultivarea a ce se pune pe tarabă.
Samsarul achiziționează dimineața la prima oră și vinde mai departe în decursul zilei, iar toate operațiunile, în general, se petrec în piața en-gros de pe Calea Prutului și în piețe zonale precum cea centrală.
Pentru revânzători este cel mai comod și eficient să își ia „licență”, cum o numește aiurea-n tramvai Administrația Piețelor, luând practic în derâdere adevăratele licențe, cele de producător.
Totuși, nimeni nu scapă de jecmănenile conducerii de la Piețe, chiar dacă uneori sunt mici ciupeli.
„Licența” de piață este de fapt un contract de închiriere în care locatarul are numai obligații (fără drepturi), iar locatorul – reprezentat de directorul Dumitru Poalelungi, finul senatorului PSD Galați, Marius Humelnicu – nu are absolut nicio obligație.
Astfel, în baza licenței, o societate comercială ajunge să plătească o chirie lunară pentru o tarabă undeva până în 470 de lei.
Pe când producătorul, care plătește la zi – fiindcă nu poate veni 24 de ore/7 zile, că trebuie să facă și agricultură, nu doar comerț – ajunge să plătească chiar și 620 de lei lunar la Administrația Piețelor Galați.
Comparați și dumneavoastră…
Un samsar de legume, care este organizat ca societate comercială și care cumpără de la producători și revinde, nu are de ce să nu vină la piață în fiecare zi. Fiindcă producătorii trebuie să mai meargă și pe câmp sau în grădini, să se îngrijească de cultivarea a ce se pune pe tarabă.
Bineînțeles, și pe revânzători (samsari) îi buzunărește nițel Administrația Piețelor fiindcă, atunci când ai mâna lungă și vioaie, parcă nu te poți abține, nu?
Iată mai jos o succesiune de facsimile, cu prețul avansului de 30% din chirie de la trei contracte diferite, dar și cu trei sume diferite.
La acest preț, de aproape 139 de lei, undeva este trecută inclusiv o taxă de dezinsecție. De parcă igienizarea, dezinsecția, deratizarea n-ar trebui să fie obligații standard ale unei instituții care se ocupă cu asigurarea condițiilor de piață și are și personal angajat, inclusiv de curățenie, în acest sens.
Trebuie să remarcăm că samsarilor de legume nu li se cere taxă de toaletă, cum nu li se cere nici cumpărătorilor. Însă producătorii, cum spuuneam, sunt taxați pentru toaletă fără drept de apel.
Dincolo de taxarea ce variază precum mica „ciupeală” la cântar, un lucru este clar: diferența de tarifare lunară pentru același tip de tarabă, între samsari și producători, în defavoarea celor din urmă, denotă că Administrația Piețe Galați acționează de parcă ar vrea să îi alunge pe puținii producători din piețe, să rămână la tarabe numai speculanții, samsarii de legume și fructe.
La producători, inclusiv marfa este frumos aranjată
Mergeți în Piața Centrală ca să vă convingeți, să observați diferența.
Cum arată tarabele producătorilor și cum se prezintă cele ale samsarilor de legume?
O să constatați că sectorul de producători este îngrijit (mai ales de către chiriași care-și pun marfa pe tarabe mai cu gust – probabil că știu cât au muncit pentru ea) dar este „dat la dos”.
Mai exact, de la stradă intri întâi printre samsari și abia la final dai de producători. Deși ar trebui să fie, evident, invers.
Samsarii fac legea în Piața Centrală și sunt protejați de administrație, în timp ce pe adevărații producători, oameni care chiar cultivă acele legume, îi găsești în fundul pieții, să ajungi cât mai greu la taraba lor.
În plus, la tarabele samsarilor lucrurile nu sunt tocmai în regulă.
E devălmășie și, cel mai adesea, fiindcă eticheta este ruptă, degradată sau lipsește cu desăvârșire, ai foarte puține șanse să afli cu ce societate comercială stai de vorbă.
Și în tot acest timp, la Piețe Galați este director comercial Costel Gafton, finul primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu.
Iar director general este Dumitru Poalelungi, finul senatorului PSD Galați, Marius Humelnicu.
Cei doi fini, Gafton și Poalelungi, conduc această societate de interes local (Piețe Galați) care are monopol pe toate cele 20 de piețe publice din municipiul Galați.
Ambii au salarii mari, undeva la 10.000-11.000 de lei net lunar, așa că se poate spune că ei prosperă pe spatele gălățenilor care fac piața. În fapt, al fraierilor care sunt păcăliți an de an cu Târguri de toamnă împopoțonate cu lozinci despre producători. Iar în tot restul anului, producătorii adevărați sunt batjocoriți iar samsarii piețelor au parte de un tratament preferențial.
Pe de altă parte, la acești comercianți, fiscalizarea este o glumă. Deși orice societatea comercială – fiind punct de lucru cablat la curent – ar trebui să aibă casă de marcat, una nu vezi măcar la tarabele samsarilor din piețele Galațiului!
Dar ce să vorbim despre fiscalizare la comercianți când însăși Administrația Piețelor pare că ține o contabilitate foarte… ciudată dacă ne uităm la tarifele „din burtă” exemplificate prin facsimilele de mai sus.
A, și știți cine ar trebui, conform atribuțiunilor legale, să verifioce la sânge comerțul făcut prin piețele Galațiului? Primarul și poliția locală.
Adică însuși nașul directorului Gafton de la piețe, fix primarul Ionuț Pucheanu, dar și un alt fin al acestuia, fostul polițist Marius Dobrea, zis „Zeus”, ajuns șeful foștilor gardieni publici printr-un concurs dubios la care a participat doar el și rezultatul îl știa toată lumea din start, iar noi chiar l-am pronosticat în scris (vezi articolul mai jos).
Fostul șef al Poliției Municipiului Galați, Marius Dobrea, zis Zeus, cu o pensie specială de 11.000 de lei net lunar, este în cărți să devină director general al Poliției Locale Galați. Primarul Pucheanu a fost nașul lui Dobrea la „nunta de argint”
Deci, ți-ai găsit și cine să facă ordine prin piețe…
Vom reveni, în zilele următoare cu alte detalii despre lucrurile care se întâmplă în Piața Centrală și la Piețe Galați, pentru că acum nu am vrut să scriem un articol kilometric. Stați pe recepție.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să ne ajuți să continuăm, ne poți face o donație AICI. Sau poți da click mai jos, spre contul de Patreon al ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul. Mulțumim!
