Etichetate cu Galați, capitală, Marea Neagră, conferință, primar Ionut Pucheanu, economie, știință, prima pagină și având atașată o poză de pasager transcontinental, materialele de presă compuse de presa din Galați pentru a semnala că a avut loc un eveniment eclatant în Galații Dunării de Jos sunt unanime în a ridica osanale organizatorilor (Primaria Pucheanu PSD, Consiliul Județului Fotea PSD, Tehnopol Mocanu PSD și IBSC-Clubul Internațional al Mării Negre).
Dacă am fi de cealaltă parte a presei de pseudonim, larg și jenant practicată la Galați (internetul suportă maxim de lașitate și comoditate și oportunism prin anonimat), am proceda în rândurile următoare la făcut incantații și laudațio despre niște intenții lăudabile și acceptabile, ne-am complace în a face jurnalism de companie, pe bază de texte ferchezuite, festiviste, optimiste, autocenzurate, îmbălsămate, parfumate, care să facă parte din hei-rup-ul comunitar, ce ar pune și provincia dezolantă Galați pe calea europeană. Fatalitate, nu suntem!
Ar fi justificată o astfel de conformare la scop dacă ar fi și la Galați niște rezultate în evoluție, sau ar fi niște evoluții promițătoare, susținute de oamenii tineri, de acțiune, care promit să fie altceva decât fanfaroni la interes. Or ei tocmai asta sunt, niște haimanale de administrație prefăcută, care se fandosesc pe tehnică, simulând competențe, invocând profesionalism, agitând fermitate și improvizând activități de imagine care nu pot acoperi starea derizorie și ipocrită/acrită a administrației de cumetrie de la Galați.
E clar, suntem în plină deviere de la conformismul regulamentar, suntem cealaltă parte a presei, facem JFM, adică jurnalism fără mogul, ba chiar mai rău decât atât, facem jurnalism fără milă, cu semnătură și rigoare în text și subtext.
„Galaţiul, capitala economică şi ştiinţifică a zonei Mării Negre” sau „Galați, „stație” pentru croazierele de pe Dunăre”- iată doar două titluri irefutabile din edițiile presei cu ziaristică de pseudonim, care ridică osanale bi„evenimentului” numit „Reuniunea aniversară a Clubului Internaţional al Mării Negre (International Black Sea Club – IBSC), aflată la a 25-a ediţie, cuplat cu Conferinţa Asociaţiei TEHNOPOL „Ştiinţă şi Cercetare la malul Dunării”, a treia ediţie.
Nu știm ce efecte concrete va avea bifarea acestei reuniuni rutinale și festiviste
la care pare să fi participat doar prietenii de viziuni de dezvoltare a PSD. Aparențele nu au reușit totuși să mascheze prea bine formalismul și complezența expozeurilor din sala de protocoale de partid de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”. Oficial, au fost prezenți la Club și Conferință reprezentanţi ai comunităţilor din zona Mării Negre, membre ale IBSC, autorităţi naţionale şi locale, diplomaţi, oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Poate că activitățile serioase al dublei reuniuni au avut loc în timpul dineurilor și ale pauzelor de cafea, în timpul plimbăricii cu nava pe Dunăre sau la lucrările „IBSC BC ONLY” de sâmbătă, despre care n-a mai apărut nici un comunicat.
Digerând doar activitățile de fațadă, impuse de conjunctura regională – Municipiul Galaţi este în această perioadă la conducerea Clubului Internaţional al Mării Negre, primarul Ionuţ Pucheanu este preşedintele în exerciţiu al organizaţiei, iar Asociația Tehnopol face oficiile de organizare, prin directorul executiv IBSC, Ionuț Mocanu – rezultă că iarăși se execută binecunoscutele fanfaronade ale aflatului în treaba integrării europeane.
În fața unei săli pe jumătate plină (la început, căci pe parcurs, sala a rămas două treimi goală)
s-a produs o seamă de vorbării și festivisme și logorei tremblante, fără nici o finalitate, deoarece auditoriul era jenant de minuscul și poate chiar plictisit de expuneri tip dare de seamă, despre activitatea unor firme sau asocieri de firme, altfel respectabile. Nu au ieșit din acest șablon nici prezentările (cu defecțiuni de proiector sau de calculator) ale Universităților Dunărea de Jos și Danubius.
“Acest eveniment este o ocazie importantă pentru a prezenta atu-urile Galaţiului în atragerea de investiţii şi în iniţierea în regiunea noastră a cât mai multe activităţi economice şi de cercetare ştiinţifică. Atât Consiliul Local, cât şi Primăria fac eforturi importante pentru a atrage resurse materiale şi umane care să genereze valoare adăugată comunităţii noastre”, a amenințat fantasmagoric Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.
“Alături de Primăria municipiului Galaţi organizăm acest eveniment, poate cel mai important din 2017, pentru Galaţi, în ceea ce priveşte relaţiile transfrontaliere”, a declamat aiuritor și Ionuţ Mocanu, directorul general al Asociaţiei Tehnopol.
Acestea fiind propagandate (oroare de tipul vernisate, cursate, etc.), chiar se justifică bășcălia executată prompt pe forumuri, de tipul „ Galațiul, capitala economică a munților Himalaya și Alpi, a Oceanului planetar și a Sistemului solar”!? Cam da!
Galațiul nu are șosea de centură, aeroport, porturile sunt în paragină, nu este nici măcar în proiect o ieșire la autostradă, asocierile metropolitane sunt povești ridicule, proiectele de cooperare Primărie-Universități sunt de râsu-plânsu, podul peste Dunărea rămâne un vis cam prea îndepărtat, fondurile europene stau la distanță de Galați, autostrada Mării Negre a cotit-o pe la Iași, șoseaua de la Odesa se înfundă la Reni, dar conferințele și reuniunile despre viitorul trifrontalier al Galaților curg.
Ia ascultați ce delirant se face propaganda: „În cadrul evenimentului se vor dezbate subiecte legate de cooperarea economică şi ştiinţifică a oraşelor din zona Mării Negre, se vor identifica şi evalua soluţii concrete de sprijin reciproc, prin parteneriate inovative şi sustenabile la nivel regional”.
Și acum niște delirium tremens emanat de primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, și președintele Clubului Internațional al Mării Negre:
„Prin intermediul acestui organism se încearcă atragerea de finanțări europene pentru dezvoltarea proiectelor comune din turism și infrastructură, respectiv, prin includerea Galațiului pe harta opririlor navelor de croazieră de pe Dunăre, dar și prin realizarea de lucrări de consolidare a Falezei Dunării de la Galați; încercăm o colaborare transfrontalieră cu Varna, Bulgaria și urmează să demarăm proiecte comune, suntem destul de avansați în discuții și sperăm să le depunem până la finele anului; este vorba despre proiecte pe partea de turism, dar și de infrastructură; despre turism, trebuie să vă spun că facem eforturi de aduce la Galați unul din terminalele Schengen, vorbesc despre terminal la nivel de ponton, astfel ca vasele de croazieră să poată opri și pasagerii să poată păși pe tărâm românesc, la Galați; APDM are un terminal, dar acela nu este nici pe departe conform cu cerințele actuale. În prezent sunt două astfel de terminale la Tulcea, iar unul din ele ar trebui să ajungă la Galați cât de curând; avem o lună și jumătate de când am început discuțiile cu o companie de turism pentru ca Galațiul să fie un punct de oprire a navelor de croazieră. Deja au oprit, în ultimele luni, 5-6 nave, sper că gheața s-a spart; pasagerii ar putea vizita la Galați diverse monumente istorice, echipa Primăriei lucrează și la o hartă turistică, ce va fi editată în termen de o lună, deja avem incluse 18 puncte de atracție turistică, de la Biserica fortificată Precista (închisă cu gard și lacăt, cu intrare obscură, prin spate), Parcul Eminescu (o rușine, un parc monument al kitsch-ului, părăginit și vulgar, cu stabilimentul sexy-harem pe WC-ul public) și Catedrala Arhiepiscopală până la Sinagoga Evreiască sau Palatul Episcopal. Tot pentru valorificarea turistică am alocat de la bugetul local 150.000 de lei pentru lucrări arheologice la Poarta Turcească și alte 250.000 de lei pentru Cavoul Roman, obiective pe care sperăm să le punem în valoare prin proiecte europene. Totodată sperăm să obținem o finanțare de 4,5 milioane de euro și pentru valorificarea turistică a Castrului Roman de la Barboși Tirighina, astfel încât Galațiul să revină acolo unde ne era locul pe când aveam aici peste 20 consulate; lucrăm la proiectul de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități motorii de pe Faleza Inferioară pe cea Superioară; facem o monitorizare a dinamicii terenului de pe Faleza Dunării pentru că fostul studiu a fost realizat cu o monitorizare din satelit, care din punctul nostru de vedere nu a reflectat realitatea. În plus, refacem studiul de fezabilitate privind consolidarea falezei, pentru că prețul inițial, de 80 de miloane de euro, mi se pare exagerat; vrem să atragem bani prin parteneriate, inclusiv prin Clubul Internațional al Mării Negre”. (Paranteză cu atragerea de fonduri pentru Club și Conferință: partenerii sunt și sponsorii activității de propaganda neobosită, care în mod normal nu au ce căuta la susțineri financiare ale administrației locale, fiind entități private nonprofit – gen Camera de Comerț, Teatrul Muzical, Fundația Andreiana Juventus, Parcul de Soft, altele sunt societăți de utilități publice, care nu ar trebui să se dedulcească la profit – Administrația Piețelor, Apăcanal, și, perplexant! Casa de Cultură a Studenților, care este închisă , în faliment, și face licitații pentru închirierea spațiilor destinate activității studenților).
Atât pentru astăzi. Vom reveni cu o ediție specială de la fața locului despre delirul transfrontalier al Nataliei Budescu, directorul supertransfrontalier la Asociației de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, care a pomenit de două linii de finanțare România-Moldova și România-Ucraina, ambele însumând un buget total de peste 155 de milioane de euro!!! Uau! Cât două ISPA apă-canal, cât patru ISPA gunoaie! Păzea, Europa! Natalia e pusă pe un transfrontal dacă nu lung, atunci mai degrabă lat.
Pentru informare de fond, International Black Sea Club (IBSC) este o organizaţie non-guvernamentală internaţională care a fost creată în 1992 la Odessa – Ucraina, cu scopul de a aduce alături oraşele şi oamenii din zona Mării Negre. Din Clubul Internațional al Mării Negre fac parte: România, Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Abhazia şi Georgia.
IBSC a obţinut statutul de observator al Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC) şi statutul consultativ special al Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite – ECOSOC.
Pentru informare de subtext, hai și ceva folclor al derizoriului oportunist creat de astfel de activități flamboiante ale politrucilor rămași la hățurile puterii. E ca un cântec de genul „foaie verde de Covurlui” de pe un atelaj de tipul caleștilor cumpărate prin ceața/negura vremurilor pesediste, de Dan Gogoncea și Sergiu Dumitrescu, numit „înfrățirea” Galațiului cu alte orașe din lume. Galațiul este „înfrățit” cu Coventry – Anglia, Piraeus – Grecia, Wuhan – China, Pessac – Franța, Limon – Costa Rica, Hammond, Scottsbluff – SUA, Nikolaiv, Yalta și Sevastopol – Ucraina, Ancona, Jesi, Brindisi – Italia, Mumbai – India și e notoriu faptul că nu ne-a folosit la nimic.
