E grabă mare la municipiul și județul Galați. Trece prin gara oportunităților politice un tren burdușit cu bani europeni, din garnitura Programului Operațional Regional 2014 – 2020 prin apelul de finanțare dedicat Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, și trebuie musai prins. Dacă se întâmplă, Galațiul se alege cu o centură ocolitoare a municipiului, de interes județean, pe patru benzi. E mai mult decât nimic! – spune președintele Costel Fotea, referindu-se la încercările anterioare de centură ocolitoare, ale președintelui CJ Eugen Chebac și ale primarului Marius Stan, cică adresate CNAIR. O fi mai mult decât atât, dar încă e prea puțin, vom avea tot o improvizație, un surogat de drum, fie și la patru benzi, care nu numai că decongestionează, dar va băga circulație în municipiu pe patru benzi, deoarece se limitează strict la actualul traseu meschin al așazisei Centuri.
Acestea fiind hotărâte la partid, să fie Centură!
Șpârla cu fondurile europene băgate la produs dezvoltare urbană îi face pe pesediști să depășească producția de ședințe extraordinare. Azi ședință extraordinară la județ, mâine ședință extraordinară la municipiu, interesul local și județean cere să fie centură ocolitoare a municipiului. Cum s-ar spune, dacă nu poate Pucheanu de la municipiu, să intre la interes Fotea de la județ!
Pentru numai 30 de milioane de euro extrași din POR, sărim peste faza de 200 de milioane de euro, cât ar fi fost nevoie pentru realizarea uneia dintre variantele (adevărate și durabile) de centură ocolitoare ale municipiului Galați, pomenite mai sus. Președintele Costel Fotea a pomenit în contextual hei-rup-ului total pentru accesarea fondurilor europene de ieșirea salvatoare la un drum de categoria TEN – T, adică un drum din rețeaua trans-europeană de transport, proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval, ce are ca obiectiv, alături de interconectarea rețelelor naționale, și stabilirea de legături între punctele periferice ale Uniunii Europene și zona sa centrală.
Hm! Dacă drumul național E 85, București-Suceava mai este de categoria TEN-T, drumul DN 25 al Tecuciului și DN 26 al Bârladului sunt tot pe două benzi, pe care urmează să se îngrămădească și să se bușească traficul greu compus din trenuri de TIR-uri.
Urgența vine de la faptul că termenul de predare bate la ușă (28 decembrie)
și trebuie rezolvate destule chestiuni administrative: obținerea acordului Consiliului Local de trecere a drumurilor de interes local la categoria „interes județean”, adică din patrimonial public municipal în patrimonial public județean. Aceasta presupune trecerea a 200 157 mp, distribuiți pe 10,98 km, de la CL la CJ, și obținerea Hotărârilor de Guvern aferente. Aici e un chichirez, aprobarea trebuie să vină de urgență, numai că Guvernul o fi el pesedist, dar e condus de un brăilean, care tocmai s-a șucărit că Primarul Pucheanu refuză să dea înapoi la Brăila 600 de ha. Supranatural, vine și un val de exproprieri, adică o jumătate de sat de la Filești va fi expropriat, pentru a face loc la patru benzi (doar dacă nu cumva se va face centură suspendată).
Am putea să băgăm și ceva bla-bla-uri aici, cu construcția rețelei trans-europene de transport, care reprezintă un factor major pentru stimularea competitivității economice și dezvoltării durabile a Uniunii Europene, care contribuie la implementarea și dezvoltarea Pieței Interne, precum și la creșterea coeziunii economice și sociale, dacă n-ar fi cele câteva argumente de mai sus și alte câteva care ne vin la repezeală.
În configurația menționată, Centura nu are cum să producă fluență, fiind tot o improvizație
care lasă infrastructura municipală și județeană la categoria „mediocru”, este încă un hei-rup de conjunctură, cu o Bariera Traian și mai depășită de trafic, orașul va suporta și mai mult zgomot și poluare, iar circulația va fi și mai periculoasă și mai greoaie (traversarea Centurii este criminală și pe două benzi, dar pe patru, cu atât mai mult, pentru că după cum reiese din proiectul preliminar, sunt prevăzute doar câteva sub/supratraversări și sensuri giratorii. Restul va fi haos la liber.
Să notăm la final și câteva date despre cele două variante de centură ocolitoare ale municipiului Galați, care după părerea specialiștilor și a oricărui om cu o minima viziune de viitor, sunt adevăratele rute de evitare a sufocării induse de traficul de tranzit, și care în varianta cu patru benzi va introduce o treaptă superioară a chinurilor urbane.
Centura ocolitoare a Municipiului Galați, proiect CJ, președinte Eugen Chebac, 2012
Traseul propus este în aşa fel ales încât sǎ ocoleascǎ pe cât posibil zonele locuite din localitǎţile tranzitate, dar sǎ se suprapunǎ şi cu drumuri existente.
Studiul de fezabilitate pentru „Varianta de Ocolire Galaţi” este realizat încă din 2012, de către Consiliul Județului Galați.
Ruta stabilită prin studiu asigură preluarea traficului greu care vine dinspre zona de frontieră – Vama Oancea şi Vama Giurgiuleşti şi va evita intrarea în Galaţi a maşinilor cu gabarit mare.
Varianta de ocolire rutieră a Municipiului Galați are ca repere Punctul de frontierǎ Giurgiuleşti – DN2B – Centura de Est a Galaţiului – malul Lacului Brateş (paralel cu calea feratǎ) – DN24D – DJ255A (Gârboavele), trece pe lângă localitǎţile Odaia Manolache şi Mihail Kogǎlniceanu – DJ251, va ocoli Localitatea Traian-Braniștea și va intersecta traseul DN 25.
Ruta ocolitoare corespunde strategiei de dezvoltare durabilă, care are ca scop şi creşterea gradului de fluență a circulației auto către arterele naţionale şi europene. Valoarea totală a lucrării a fost estimată în anul 2012 la aproximativ 205 milioane de lei, lungimea arterei fiind de 48 de km.
Centura ocolitoare a municipiului Galați, primar Marius Stan, 2014
Din necesități de dezvoltare a proiectului „Tunel pe sub Dunăre”, primarul Marius Stan a comandat încă un studiu de fezabilitate pentru o altă centură ocolitoare a municipiului Galați, cu o altă configurație. Această variantă era dedicată preluării traficului din apropierea capătului de pe malul gălățean a tunelului.
