Arafat nu este de acord cu afirmația ministrului Alexandru Rafila, replicând că trecerea SMURD de la Interne la Sănătate nu ar face decât „să slăbească sistemul şi să strice ce s-a construit”.
Adevărul este că, în parte, Arafat are dreptate. Sistemul construit de el – mai ales din 2007, de când un ONG în fond s-a transformat în „structuri publice” – ar suferi grav de… inaniție, ar slăbi și și-ar pierde din osânză dacă nu ar mai funcționa în forma struțo-cămiloidă de până acum. Adică în curtea Internelor – punctând aici mai ales avantajele „speciale” pentru angajații acestui minister de forță – dar pe banii Sănătății. Iar când se termină banii de la Ministerul Sănătății, direct pe banii bieților pacienți asigurați la statul cel „sărac”, pacienți care și așa nu au mai de niciunele prin saloane.
Păi, să vă dăm noi un exemplu.
În ianuarie 2018, la ședința lunară a Comisiei de Dialog Social din cadrul Colegiului Prefectural Galați, se consemna negru pe alb o ditamai deturnarea de fonduri.
Ca urmare a unei adrese a Prefecturii prin care s-a cerut o informare privind asigurarea bazei tehnico-materiale şi a resurselor umane pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) din județ, s-a primit un răspuns din care reieșea că s-a luat din banii pentru pacienții din saloane ca să se finanțeze UPU-SMURD. Aceasta pe motiv că Urgențele gestionate de SMURD erau ținute la limita supravieţuirii de către Ministerul Sănătăţii.
”Nu se asigura aprovizionarea la timp şi integral conform necesarului de materiale sanitare, reactivi, dezinfectanţi şi medicamente ca urmare a subfinanţării Serviciului UPU-SMURD de către Ministerul Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi. Activitatea UPU-SMURD a fost asigurată în trimestrele 3 şi 4 în anul 2017 din fondurile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Apostol Andrei» Galaţi obţinute în baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi (s.n.)”,
arăta managerul spitalului județean gălățean, ec. Alina Dobrea.
Soțul doamnei manager menționate era la acea vreme (din 2009, de fapt) șeful Poliției Municipiului Galați. Adică vestitul Marius Dobrea supranumit „Zeus”. Mai nou fin al primarului (!) dar și proaspăt pensionar MAI, devenit printr-un concurs cu cântec șef la Poliției Locale Galați.
Nu că ar fi vreo situație inedită prin tradiția încuscririlor, cumetriilor și altor nășiri de prin codrul funcțiilor publice numite sau, sanchi, câștigate prin concurs din România. Dar o menționăm și noi așa, doar ca să vă faceți o idee de ce nimeni nu și-a pus vreodată problema unei infracțiuni precum deturnarea de fonduri în situația relatată…
Așadar, așa cum se poate citi mai sus, cam jumătate (două trimestre din patru) din banii pe 2017 pentru asigurații-pacienți din secțiile Spitalului Județean Galați (care nu sunt totuna cu banii din bugetul Ministerului Sănătății) s-au dus la UPU-SMURD Galați.
Avem motive suficiente să credem că practica – atât ca frecvență, dar și ca mărime – este una generalizată în România. Bani de la CNAS pentru ceea ce ar trebui să plătească MS sau autoritățile locale din propriile bugete.
Practic, s-a putut vedea în condițiile sanitare înăsprite de pandemie cum, pentru a funcționa secțiile UPU și ATI cu un aflux de pacienți de la dublu în sus, au trebuit depopulate și chiar oprite celelalte secții ale spitalelor.
Deci, banii din contribuțiile (taxe de-a dreptul) la asigurările sociale de sănătate (CASS) se duc în curtea Ministerului de Interne, cel care și-a asumat ca organizare funcționarea struțo-cămilei lui Arafat. Ba chiar l-a adoptat și pe „oengistul” Raed Arafat însuși – ca mare secretar de stat, indetronabil cu deceniile, cu salariu gras și avantaje de mare demnitar, în fruntea Departamentului național pentru Situații de Urgență.
Însă Ministerului de Interne, ca minister de forță, îi place să-și pună bocancul peste tot ce mișcă, dar nu și să plătească. Pentru cei care nu au observat nuanța, unitățile de primiri urgențe gestionate de SMURD se află în spitalele județene, respectiv în Spitalul Clinic de Urgență București. Adică acolo unde se pot transfera fonduri, cum era cazul descris la Galați, mai sus, de la CNAS. Adică de la casa de asigurări de sănătate a românilor de rând.
Ca urmare, la SMURD nu vin bani de la bogata (raportat per contribuabil) CASAOPSNAJ, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, ce finanțează spitalele militare. Casă de asigurări care supraviețuiește și astăzi bine-merci, în statul paralel, deși o altă casă sectorială a picat de mult.
Nefiind a unor bugetari „speciali”, CASMTCT, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a fost absorbită de CNAS acum un deceniu – chipurile „având în vedere liniile directoare stabilite de către experţii Băncii Mondiale”, după cum se menționa în preambulul OUG 8/2013.
În Legea Sănătății – 95/2006 – articolul 119 descrie cadrul de funcţionare al SMURD:
„SMURD sunt structuri publice integrate de intervenție, fără personalitate juridică, care funcționează în organigrama inspectoratelor pentru situații de urgență, respectiv a Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență, având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și, concomitent, după caz, în structura autorităților publice locale și/sau a unor spitale județene și regionale de urgență”.
Observați că ultima parte, cea cu „structura autorităților publice locale” și spitale județene deschide larg robinetele bugetelor locale, dar și fondurilor din CASS.
La articolul 122 din aceeași lege, se precizează:
„Activitatea SMURD este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății și al Ministerului Afacerilor Interne, de la bugetul autorităților publice locale, precum și din alte surse prevăzute de lege, inclusiv din donații și sponsorizări.”
Și vine apoi Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007, privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, care spune la art. 98:
„UPU şi CPU din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate de la bugetul de stat pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum şi din veniturile realizate de unitatea sanitară.”
Iată de ce, în țara asta relativă și cu tot felul de state în stat, nici n-are rost să ne gândim că ar observa cineva vreo deturnare de fonduri de la stat. Mai ales atât timp formulările din legi sunt vagi și larg interpretabile.
Pot fi considerați banii de la CNAS – virați chipurile per pacient dar vărsați la grămadă – simple venituri ale spitalelor? Păi, au luat spitalele, n-au dat, nu?…
Ideea de ansamblu rămâne aceea că disputa dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat, cei doi feți-Responsabili cu stea în frunte ai Asistenței sanitare, nu ține atât de prioritatea în cadrul paradigmei, ce anume vine mai întâi: Responsabilitatea față de pacient sau Asistența completată de pompieri, forțele logistice, inclusiv aeriene ale MI sau MApN etc.
Este o bătălie pe bani, mai ales că punga bugetului este tot mai subțiată de cheltuieli deșănțate – cu pensii speciale, sinecuri la ditamai alianța contra naturii – dar și inflație, specula cu energie și combustibili, cheltuieli induse de vremurile complicate.
Rămâne de văzut nu atât cine va câștiga – fiul fostului lucrător la Securitate, Alexandru Rafila, sau Raed Arafat, cel care mereu dă impresia că în umbra ISU vrea să creeze o nouă Securitate, cu o armată aproape 90 de mii de angajați, control pe circulația informațiilor din spațiul public și alte apucături de mic dictator în plină ascensiune.
Important este ce vor avea de câștigat pacienții din asta, într-o țară în care lupta nu este atât pentru responsabilitatea actului medical cât pentru banii asiguraților la sănătate.