Sunt câteva dintre coordonatele apelului lansat de Luchian Melnic și Marian Dumitru, expuse pe larg în rândurile următoare.
Numele comorii istorice, turistice și arheologice descoperite la Galați în 1974 este Cavoul Roman și reprezintă monumentul funerar al unui lider militar sarmat ai cărui strămosi se romanizaseră în urma contactelor cu forțele militare romane cantonate în Dacia, formate în principal din grosul legiunii a 13 Gemina, corpul de elită al armatei romane, și o parte fundamentală din istoria antică a Europei și lumii.
Istoria sarmaților se împletește și cu cea a dacilor și sciților încă de când Herodot i-a menționat pe sarmații ca trecand de partea sciților în anul 507 înainte de Hristos, în conflictul cu regele persan Darius I, ce a cotropit teritoriul țării noastre.
Povestea triburilor sarmate ce au lasat unul din puținele vestigii istorice din lume, chiar în mijlocul unui oraș, al nostru, se împletește într-o pleiadă de alianțe și conflicte cu imperiul roman, alături de care în final – așa cum o dovedește monumentul istoric, lăsat îngropat de autoritățile gălațene – ajunge să lupte și să îl reprezinte până la începutul secolului IV după Hristos, ca ultimă frontieră a civilizației în fața invaziilor barbare.
Dincolo de neta importanță istorică a sitului rămas îngropat, cultura și religia sarmaților prezinta similitudini cu unul din cele mai faimoase fenomene media din lume, putând fi în cazul utilizării inteligente și promovării corespunzatorare o atractie turistică a orasului Galați, căci cultura sarmată prevedea: zeul focului, ca zeu unic într-o regiune dominată de zei ai pământului și cerului, dragonul era simbolul lor militar, adus în urma contactului cu popoarele Asiei, iar altarul lor religios era format dintr-o sabie înfiptă în piatră, aidoma legendei regelui Arthur, simbol utilizat și în tronul de fier format din săbii contopite în roca din celebra serie televizată „Games of Thrones”, fiind în acelasi timp unul din puținele triburi în care femeile luptau în zale în formă de reptilă, dragon, alături de bărbați pe câmpul de luptă.
Impactul pozitiv al punerii în valoare ar putea genera recondiționarea și transformarea și a altor obiective istorice din Galați lăsate în uitare , la rangul cuvenit, astfel încat să asigurăm orașului un flux de turiști, benefic în final întregii comunități.
Imaginati-vă acum sute de turiști europeni ce trec cu nave de croazieră an de an pe lângă orașul nostru, unul din puținele orașe ale lumii ce conține vestigii ale unui trib sarmat romanizat, ce au inspirat legendele media favorite ale lumii și observând în noapte, pe versantul înalt al falezei orașului, un simbol istoric, turistic si comercial important, care să strălucească sub reflectoare și să-i cheme la vizitarea Galațiului.
Acest simbol ar putea fi un tron uriaș de marmură albă, pe care un turist se poate sui pe scari și privi de la înalțime întreaga câmpie a Dobrogei, ca un rege, cu săbii stilizate din marmură contopite deasupra capului și o sabie uriașă prinsă într-o piatră înaintea sa, precum în legendele triburilor sarmate, ce au inspirat legendele preferate ale lumii moderne.
Istoria, legendele, conexiunile și vestigiile sunt porți ce trebuie folosite pentru promovarea orașelor administrate inteligent.
Vino si tu alături de noi în efortul de salvare și readucere la viață a istoriei antice, chiar în orașul tău!
Cavoul Roman al ultimului lider sarmat romanizat rămas să apere provincia decenii după retragerea aureliană se află în orașul tău.
Ultima graniță a imperiului roman a trecut prin municipium Galați, strămoșii sarmaților au avut contacte și colaborări militare cu cea mai vestită legiune romană din istorie, legiunea a 13 Gemina, cea cu care Iulius Cezar a trecut Rubiconul, grăind „Alea iacta est!” provocând tot Senatul la luptă contra sa.
Legendele oamenilor ce au trăit pe teritoriul Galațiului au inspirat legendele antice și contempornae ale lumii noastre.
Și noi le ținem îngropate sub asflalt, sub lăzi de gunoaie, pentru interesele unor oameni mici din Galati.
Echipa Curățăm Galațiul și o parte din galățenii patrioți ai acestui oraș