Un proiect de lege controversat, privind autonomia Ținutului Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, cu largul concurs al PSD, care deține președinția camerei inferioare a Parlamentului României, prin liderul partidului Marcel Ciolacu. Proiectul prevede acordarea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc, care are în componență județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș. Proiectul urmează să fie supus dezbaterii Senatului, care este for decizional în acest caz, iar după ultimele luări de poziții, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, se pare că nu va trece la vot.
Autonomia Ținutului Secuiesc nu este o temă nouă. De aproape 30 de ani, UDMR militează pentru a face un soi de stat în stat în județele unde populația majoritară este de etnie maghiară.
Ultima încercare a avut loc în data de 18 decembrie 2019, când doi parlamentari de la UDMR (Biro Zsolt-Istvan şi Kulcsár-Terza József-György) au depus la Camera Deputaților un proiect de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc.
Proiectul a primit aviz negativ la discuțiile din comisii și urma să fie suspus dezbaterii în plen. Însă, după izbucnirea crizei de coronavirus, când Parlamentul s-a întrunit doar online, proiectul a fost uitat în sertar, o mare parte din vină având-o președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (PSD), care avea datoria să îi informeze pe colegii deputați în legătură cu acest proiect de lege controversat, care risca să fie adoptat tacit după expirarea termenului în care ar fi trebuit dezbătut în plen.
E adevărat, nici deputații de la celelalte partide parlamentare (inclusiv PNL) nu au o scuză pentru această scăpare, dar, totuși, Camera Deputaților este condusă de PSD.
Înțelegere tacită între PSD și UDMR sau dezinteres față de cetățeni?
Proiectul a trecut la Camera Deputaților, în data de 23 aprilie 2020, iar ieri (marți, 28 aprilie) a început scandalul. Presa a relatat – răzleț, e drept – despre mizeria care s-a întâmplat „tacit” în Camera Deputaților, iar astăzi (miercuri) președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire publică în care a spus că atâta timp cât el va fi președinte al României un astfel de proiect nu va fi aprobat.
Cel mai probabil, proiectul adoptat tacit în Camera Deputaților, care poate fi citit integral aici, nu va trece la votul din Senat, inclusiv PSD anunțând miercuri că va vota împotriva acordării autonomiei Ținutului Secuiesc.
De asemenea, chiar dacă prin absurd va trece și la votul din Senat, președintele Iohannis a spus clar că nu va promulga niciodată o astfel de lege care ar însemna apariția unui soi de stat în stat, pe teritoriul unitar și indivizibil al României, fapt care contravine prevederilor din Constituția României.
Da, dar spiritele au fost deja inflamate. Românii care și-așa erau cu nervii întinși la maxim, după aproape 2 luni de restricții de deplasare, au luat foc când au auzit că undeva în inima țării urmează să apară Mica Ungarie.
De fapt, ce ar însemna autonomia Ținutului Secuiesc?
Potrivit proiectului de lege depus de cei doi deputați UDMR, Ținutul Secuiesc (format din județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș) ar deveni autonom din punct de vedere administrativ, în sensul că ar urma să fie administrat de un președinte regional, ales prin vot de cetățenii care au domiciliu în județele amintite.
Astfel, la art. 20 din proiectul de lege se prevede că:
„Ținutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu de Autoadministrare, care se compune din consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct. Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei. Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a
preşedinţilor scaunelor şi a primarilor”.
Asta înseamnă că în județele Harghita și Covasna vor exista consilieri locali, regionali și un președinte ales pe o perioadă de 4 ani, care vor conduce Ținutul Secuiesc, culmea, fără să încalce Constituția României – după cum spun inițiatorii proiectului de lege.
Mai departe, la art. 32 sunt specificate clar și Competenţele executive ale Comisiei de Autoadministrare, cităm:
a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare
b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare
c) inițierea proiectelor de decizie
d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii
e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu capital de stat şi de interes regional
f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii
g) administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional
h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii
i) exercitarea competenţelor în domeniul finanţelor
j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii
k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii
l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii
m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale regiunii
n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare, colaborarea cu celelalte organe poliţieneşti
o) încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale
p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune
q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară.
Pe românește, UDMR dorește să facă o enclavă în centrul României, să aibă o regiune pe care să o poată administra pe principii stabilite de forurile înființate pe plan local. Să impună limba maghiară (vezi punctul q) în cadrul sistemului de învățământ de stat și să poată dispune de „administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional” (vezi punctul g), adică al Consiliului de Autoadministrare.
Apoi, la art. 34 se precizează că „Comisia de Autoadministrare are în competenţă numirea funcţionarilor publici în funcţii de conducere„. Așadar, totul se va rezolva prin numire, pe plan local, nu prin concurs, de către Comisia de Autoadministrare.
Mai mult, referitor la accesul la actul de Justiție din viitorul Ținutul Secuiesc autonom, la art. 122 se spune clar că:
” Judecătorii, procurorii şi grefierii autorităţilor judiciare din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască pe lângă limba
oficială a statului şi limba maghiară. Concursurile pentru ocuparea posturilor în acest sistem, trebuie organizate parţial în limba română şi parţial în limba maghiară„.
Prin urmare, dacă vrei să ajungi judecător sau procuror în Harghita sau Covasna, trebuie să știi limba maghiară. Asta înseamnă că acolo vor ajunge magistrați numai cetățeni din rândul etnicilor majoritari.
Sunt multe alte prevederi în acest proiect de lege care au inflamat spiritele în spațiul public. Însă, după cum au tot ținut să precizeze decidenții politici, un astfel de proiect legislativ cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc nu va ajunge să fie niciodată literă de lege, să fie pus în practică.
Dar iată că UDMR, care riscă să nu mai intre în viitorul Parlament, fiind cotată cu 2-3% în sondaje, a reușit să agite spiritele (cu ajutorul PSD) și să transmită un mesaj clar alegătorilor săi că, iată, ea s-a luptat pentru autonomie, dar „scârbele” astea de români nu au vrut, domn’e, să îi lase să facă Mica Ungarie pe teritoriul „unitar și indivizibil al României”.
Sursa foto deschidere: Opinia Timișoarei
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face aici. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim!
