Deși n-au fost puși să atingă vreun aparat, candidaților la postul de fotograf al Departamentului de Presă al Primăriei li s-a cerut să stoarcă din pix tot ce știau despre loialitatea funcționarului și pașii legali pentru demiterea edilului-șef.
Așa cum scriam pe Alternativa – Jurnalism fără mogul, nu sunt semne că la concursul pentru ocuparea postului de fotograf oficial al Primăriei se va da vreo probă legată strict de meserie. Adică o încadrare, o lumină bine pusă, vreo armonie sau contrast de culori ori vreun plan detaliu cu macro zoom.
Ci totul se va rezuma, cel puțin din câte (nu) am reușit să aflăm noi din sărăcia de informații puse la dispoziție de Primărie, dintr-un banal concurs funcționăresc. Adică o testare legislativă din O.G. 27/2002 referitoare la soluționarea petițiilor, din Legea 477/2004 – codul de conduită al personalului contractual din instituțiile publice, Legea 544/2001 a accesului la informațiile de interes public, din H.G. 286/2011 privind modul în care se încadrează personalul contractual pe posturi vacante, din Legea 215/2001 a administrației publice locale, din Codul Muncii și din Constituția României.
După cum vedeți, o grămadă de lucruri care n-au nimic de-a face cu tainele fotografiei, ale filmării sau editării de imagine. O bibliografie la fel de potrivită pentru un fotograf pe cât ar fi schemele tactice de joc și metodologia de antrenamente a fotbaliștilor la angajarea unui manager public…
Urmașul lui Makșay îi va putea concura pe juriștii Primăriei
Deocamdată abia s-a trecut de proba scrisă la care candidații au avut de tratat cinci subiecte în două ore. Între acestea, pe lângă situațiile în care se încheie contractul de muncă pe perioadă determinată, mânuitorii de obiective și blitzuri au trebuit să spună tot ce știu despre loialitatea funcționarului public, dar și despre modalitatea de demitere a primarului!
Pornită dintr-o frustrare personală a primarului – iscată dintr-o confuzie în culisele unei manifestări de comemorare istorică – angajarea fotografului Primăriei Galați ar putea contribui totuși la plus prestanță în instanță pentru această instituție.
Dacă s-ar găsi un fotograf într-atât de competent în domeniul juridic încât să ia măcar notă de trecere la aprofundarea legislației menționate – ținând cont și de timpul relativ scurt pentru studiu – s-ar putea să avem de-a face cu un potențial jurist. Poate chiar unul cu abilități peste medie în cazul în care s-ar investi decent în pregătirea acestuia. Și, astfel, ar putea prelua o parte din treaba juriștilor de doi lei plătiți cu multe mii de lei și care, în multe cazuri importante, au și lipsit din instanță de a pierdut Primăria imobile sau sume consistente.
Altminteri, în plan fotografic, Primăria deocamdată s-a ales cu un „unghi foarte strâns”, o reducere masivă a posibilității de alegere. Doi din trei candidați nu au trecut de proba scrisă.
Așadar, la interviu, chiar și dacă va introduce probă de lucru, Primăria nu va avea de ales decât între singurul, unicul și ultimul (sic!) candidat rămas în cursă, Dănuț Onofrei. Fiindcă ceilalți doi, Marian Calestru și Daniel Lare (între noi fie vorba și cele mai cunoscute nume din cele trei în lumea fotografilor gălățeni), au picat cu brio la o probă total în afara universului lor artistico-profesional.
La o așa inteligență și măiestrie în a-și alege personalul, nici nu-i de mirare că Primăria lucrează cu ce are. Deci, dom’ primar, când te mai plângi că unii nu „țin volanul drept și viteza impusă”, mai gândește-te și cum faci de-i angajezi cu atâta talent!
