De exemplu, la Galați, am putea da cel puțin câteva exemple notorii.
Și sunt exemple care arată nu doar cât de greu își scoate poliția oamenii la raport când fac nefăcute. Dar și cât de greu se mișcă sistemul de justiție, adesea părând că parcă îi cocoloșește pe făptași în loc să-i cerceteze temeinic și să-i trimită cât mai curând în fața instanței.
Daniel Necula încă era în 2016 polițist de frontieră, când a fost prins și în postura de traficant de țigări, cu peste 100 de mii de pachete transbordate peste graniță în două drumuri, alături de alți doi „tovarăși”. Doar că el mai fusese prins de cel puțin încă patru ori cu aceleași îndeletniciri, în 2011, 2012 (de două ori) și 2013. Ciudat a fost că, între 2013 și 2016, pare să fi luat o pauză, deși nu este exclus ca flagrantele să nu mai fi ajuns la urechile presei…
Iar acest cadru de nădejde al traficului cu țigări a fost polițist de frontieră și a încasat salariu, rație de hrană, de haine, sporuri și alte sume la nivel de profesor universitar ani buni, fără să-l deranjeze vreo suspendare până la a cincea (?) prindere în flagrant!
Agenții șefi George Emil Martini și Sorin Soare, dar și adjunctul Daniel Irimiea, toţi din Cadrul Compartimentului Examinări, fuseseră puşi sub învinuire încă din decembrie 2012 pentru fapte de corupție. Mai exact, șpăgi contra permise. Mai mult, cei puși să-i devoaleze, agenţii Radu Mardale, Florin Guiță și Adrian Calancea, din cadrul Serviciului Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă Galaţi – Serviciul Tehnic, s-au dat și ei cu urșii, punându-i bețe în roate în ancheta penală, după cum susține de ani buni procuroarea Paula Tănase.
Ce credeți că au pățit cei trei agenți acuzați de șpagă pe care-i apărau de procurori colegii lor de la SIPI, DIPI sau alte pipi de servicii de protecție internă? Păi, Martini și Irimiea au mai „prestat” bine-merci în serviciul de permise și înmatriculări al Prefecturii până în 2015 inclusiv, iar Soare inclusiv în 2016. Posibil și-n 2017, dar așteptăm confirmarea din declarațiile de avere.
Alți polițiști plini de respect pentru uniforma pe care o purtau sunt cei care s-au făcut mereu că nu-l văd pe traficantul de droguri și carne vie Ionel Moca, zis Machena, când acesta zburda liber prin județ deși avea consemnare în localitatea de domiciliu. Până când a dat și ăsta cu bolidu-n niște biete femei care veneau de la muncă, omorând două dintre ele.
Iar dacă Silviu Daniel Stan măcar este trimis în judecată (foarte posibil încă îmbrăcat în uniforma statului), pe cei care trebuiau să-l vadă pe traficantul de droguri când hoinărea în ciuda obligațiilor judiciare n-am auzit să-i deranjeze careva nici măcar cu o anchetă…
Și aici ne referim la niște țări care astăzi s-ar putea afla deasupra României, cel puțin la capitolul salubrizării propriilor angajați ai statului. Deci vă dați seama cam de a câta mână mai suntem…
Într-o primă fază a unei reforme de amploare, toate efectivele poliției rutiere din Kiev au fost demise și înlocuite pe 4 iulie 2015 cu forțe instruite să facă tot ce implică slujba de polițist rutier, de la arestări până la amenzi pentru depășirea vitezei.
În a doua fază, au înlocuit și unde a fost posibil reinstruit întreg ministerul ucrainean de interne, inclusiv inspectori de elită implicați în investigarea de crime sau fraude bancare, până la desființarea completă a vechii miliții, în noiembrie 2015. Inițiativa a fost susținută de Statele Unite prin sesiuni de pregătire a noilor forțe și manageriată de Eka Zguladze, cel care fusese însărcinat cu reformarea amplă a poliției din țara sa natală, Georgia.
Fiindcă în Georgia avusese loc una dintre cele mai ample și lăudate reforme polițienești din lume. Pornind tot de la concedierea efectivelor de 30 de mii de lucrători ai poliției rutiere, reforma a dus până la schimbarea aproape în totalitate a tuturor efectivelor ministerului georgian de interne.
Tinerii aduși în poliție prin selecții riguroase din 15-20 de candidați pe un loc au dat instituției o altă față în doar câțiva ani. De la 80% din respondenții la sondajele din 2000 care aveau convingerea că polițiștii iau mită, s-a ajuns în 2006 la doar 25%. Iar Transparency International a ajuns să considere poliția georgiană drept cea mai puțin coruptă instituție din țară, Georgia ajungând în 2012 să fie considerată ca o țară mai puțin coruptă decât Letonia, Slovacia sau Cehia.