Podul peste Dunăre a salvat din ghearele pesediștilor jumătate din miliardul de euro dat de UE pentru Deltă
Un miliard de euro a ajuns să fie împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice, arată o investigație jurnalistică recentă publicată în G4Media, dar și în cotidianul german de centru stânga (!) Süddeutsche Zeitung, sub titlul „În mlaștină – Banii UE în România: secrete în Delta Dunării”.
Investiția Teritorială Integrată din Delta Dunării (ITI DD) este cea mai mare de acest fel din Europa. Însă 1,14 miliarde de euro au venit prin trei ministere și pare că au scăpat controlului riguros, diverse sume ajungând la diverse mărimi politice din sfera PSD și a apropiaților acestora.
Totuși, jumătate din această sumă colosală a fost salvată de la pierderea în neant prin realocarea sa bruscă, în mai 2019, la construcția primului pod peste întreg cursul Dunării ridicat în interiorul României în ultimii 35 de ani, de la finalizarea în 1987 a podurilor de la Fetești și Cernavodă.
Bani mulți, populație puțină, dar și mult mai puțini la care au ajuns
Conform materialului publicat de G4Media, Uniunea Europeană a avut cele mai bune intenții când a iventat mecanismul de cheltuire pentru asemenea sume colosale.
„UE a creat mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru a ajuta regiunile cu un anumit specific să atragă bani europeni mai ușor. ITI Delta Dunării a fost proiectul pilot din România, pentru una dintre cele mai sărace și mai puțin populate regiuni din Europa. Delta a fost împărțită în zona umedă și cea de uscat, iar banii ar fi trebuit să ajungă cu prioritate în baltă, acolo unde nivelul de trai este foarte scăzut, iar iarna oamenii sunt izolați complet.
Însă o hartă publicată pe site-ul ITI-ului arată fix contrariul: peste 950 de proiecte au ajuns în zona uscată, iar în mlaștină au ajuns bani pentru mai puțin de 150 de proiecte (situație valabilă în octombrie 2020).
De exemplu, Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării a obținut doar 7 contracte și doar 3 dintre acestea pentru dragarea lacurilor și canalelor din rezervație, în valoare totală de 13 milioane de euro. Drept comparație, 4 biserici din zonă au obținut contracte de restaurare în valoare totală de 17 milioane de euro.”
Jurmaliștii care semnează investigația din G4Media mai observă că, încă de la debut, mecanismul de cheltuire a banilor europeni a fost unul greșit. Cel puțin pentru condițiile nebuloase din România.
„UE a alocat 1,114 miliarde de euro (aproape 10% din valoarea totală a ITI-urilor din Europa) pentru doar 184.000 de locuitori din Deltă. Prin comparație, ITI Azul din Spania, al doilea cel mai mare ITI al Europei după România, a primit 902 milioane de euro pentru 9 milioane de oameni, conform informațiilor furnizate de Banca Mondială.”
Mai grav, observă jurnaliștii, modul în care banii veneau către proiecte prin canale complicate, prin intermediul a nu mai puțin de trei ministere „a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea”.
În prezent, Teodorovici, după ce a fost „răsplătit” cu un mandat de senator de Tulcea între 2016 și 2020, monitorizează în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni în ITI DD.
„Baronul tulcean Horia Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă.”
Și chiar dacă, între timp, după cum notează ancheta jurnalistică „DNA a trimis în judecată un caz de corupție: Fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță, acesta a fost condamnat la doar 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare”.
Un comisar european a pus umărul la relaxarea urmăririi traseului banilor
Ancheta jurnaliștilor observă că a existat un punct de inflexiune, cum se spune, în care însuși responsabilul Comisiei Europene pentru România în ce privește politicile regionale și urbane pare că a coborât standardele de rigoare în verificarea modului de cheltuire a fondurilor europene.
Astfel, după cum notează G4Media, pe 12 iunie 2017 „o delegație de rang înalt a Comisiei Europene stă la masa rotundă a Sălii Mihail Kogălniceanu din Tulcea cu reprezentanți ai Guvernului României și ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării (ADI ITI DD) – care are rolul de a implementa și monitoriza proiectele din acest mecanism.
Delegația de la Bruxelles se află într-o misiune urgentă de a salva investiția de 1,114 miliarde de euro pentru conservarea Deltei Dunării și scoaterea din sărăcie a locuitorilor de aici.
Din momentul semnării acordului cu UE, fuseseră accesate doar 30 de milioane de euro din miliardul pus la bătaie (3%). ITI Delta Dunării, cea mai mare investiție de acest fel din Uniunea Europeană, era la un pas de eșec.
ITI Delta Dunării trebuia să fie un exemplu de salvare a mediului și de creștere a nivelului de trai. Acest lucru a fost scris în parteneriatul oficial pentru perioada 2014-2020 între România și Comisia Europeană. Comisarul care a negociat acordul a fost Johannes Hahn, actualul comisar pentru Buget.
Conform documentelor furnizate de Comisie, la ora 14:30, Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, a dat startul întâlnirii cu reprezentanții europeni.
Domnul K., reprezentantul pentru Politica Regională și Urbană (DG Regio), al cărui nume a fost șters din procesul verbal al ședinței, insistă că procesul trebuie urgentat și anunță că mecanismul va fi mai flexibil”.
Practic, sub conducerea sa s-a dat undă verde relaxării în monitorizarea cheltuirii miliardului european.
Noi credem că l-am găsit mai jos pe domnul K.
Nu este domnul Koen Delanghe, belgianul dispărut brusc, după nici un an de la această întâlnire, din postul de responsabil pentru România?
A fost numit pe aceeași poziție pentru Țările de Jos (fostă Olanda) fiindcă acolo oricum sunt mai mulți ochi vigilenți de vreme ce țara aceea funcționează atât de bine și politicienii nu reușesc s-o fure…
La un an după „mutarea” lui Delanghe și după ce noul reprezentant a înțeles probabil ce giumbușlucuri ireparabile s-au făcut în zona noastră cu banii europeni, la presiuni de la Bruxelles posibil, o mare parte a banilor dedicați ITI Delta Dunării au fost redirecționați.
În mai 2019, cu șase zile înainte de încarcerarea lui Dragnea, din postura de ministru interimar la Fonduri Europene, Teodorovici adresa o solicitare Comisiei Europene de a finanța podul dintre județele Tulcea și Brăila, peste Dunăre.
Între timp, în ciuda accederii liberalilor la putere, Teodorovici a ajuns președinte la Curtea de Conturi și de acolo se aude o tăcere asurzitoare vizavi de modul în care colegii săi de partid din Tulcea au cheltuit banii europeni destinați Deltei.
Cum seacă fondurile europene în mlaștina de interese din Tulcea
Puteți afla din ancheta G4Media cum societatea Societatea Condor SRL, a baronului tulcean Horia Teodorescu, pe lângă cele 15 milioane de euro câștigate din contracte pe bani publici, în special de la primăriile din județul pe care acesta îl conduce, a beneficiat și de vreo 3 milioane de euro fondurile ITI DD.
Mai aflați cum Robert Marian Berbecel, administratorul lui Teodorescu la Condor SRL, a beneficiat și el de bani europeni din ITI DD, prin firma proprie. Aflați cum și cât a beneficiat inclusiv Mariana Teodorescu, soția președintelui CJT, de bani europeni din mecanismul ITI DD.
Dar puteți afla și cum a beneficiat de bani europeni din ITI DD și o protejată a baronului Tulcei care, necăsătorită, dar beneficiară a unei alocații pentru creșterea copilului, menționează numele acestuia într-o declarație de avere ca fiind „Teodorescu”, Legat de protejata baronului tulcean, puteți vedea între ilustrațiile anchetei din G4Media inclusiv cum poate să arate ca un centru medical cu spații de internare ceea ce ar fi trebuit să fie o pensiune turistică din fonduri UE.
Mai aflați și cum 9,3 milioane de euro destinate pescarilor nu au ajuns la aceștia, în schimb numeroase persoane influente cu afaceri private au prosperat brusc în perioada implementării ITI DD, unii prin societăți comerciale înființate cu doar trei zile înainte de întâlnirea în care Koen Delanghe a dat startul relaxării la cheltuirea fără număr a banilor europeni.
Iar asta în timp ce „pescarii simpli, din Delta Dunării, sunt descurajați să acceseze fonduri europene pentru că strategia ITI DD nu a fost suficient de prietenoasă pentru ei, deși, conform documentelor consultate de Info Sud-Est, în cadrul întâlnirii din iunie 2017, reprezentanții DG Regio au transmis autorităților din România că UE este flexibilă pentru orice modificări aduse în sprijinul comunităților, fie ele și sub 2000 de locuitori, pentru a beneficia de banii din ITI DD”, după cum notează ancheta G4Media.
Noroc că, în urma adresei lui Teodorovici din 24 mai 2019, pe 30 august același an, Comisia a aprobat redirecționarea banilor conform solicitării. Să nu uităm, prezent la Galați pe 22 mai 2016, cu un an înainte de „relaxarea” care se pare că a dus în derivă ITI-ul Delta Dunării, Eugen Orlando Teodorovici, din postura de fost ministru al Finanțelor și Fondurilor Europene în Guvernul Ponta, făcea lobby pentru tunelul pe sub Dunăre al lui Marius Stan…
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.
