Modul în care autoritățile urmăresc aplicarea măsurilor antipandemie denotă că acestea cunosc fenomenul doar din birou sau, cu îngăduință, din goana mașinii de serviciu.
Deși aproape zilnic la televizor sunt blamați cetățenii care nu respectă măsurile de distanțare în concediu, care fac chipurile hore pe la terase și de aceea s-a luat măsura închiderii acestora devreme, cele mai aglomerate și… inevitabile locuri de posibilă contaminare sunt parcă în afara razei vizuale a instituțiilor de control.
Una dintre aceste locații este cel mai mare supermarket din sudul litoralului, situat la limita dintre Saturn și Mangalia. Din acesta se aprovizionează turiștii preponderent familiști din Neptun, Olimp, Venus și Saturn, dar și locuitorii orașului Mangalia, plus turiștii în majoritate adolescenți și cupluri tinere din 2 Mai și Vama Veche.
Este singurul Kaufland pe toată întinderea de litoral dintre tradiționalul „dop de trafic” de la Eforie Nord și până la granița cu Bulgaria.
Concurența sa o reprezintă doar un Lidl și un Penny, ambele aflate în Mangalia. Doar că acestea sunt incontestabil mai puțin căutate date fiind gama de sortimente mult extinsă a lanțului german cu sigla „K”, plus organizarea gen complex, cu alte magazine mai mici, gen Pepco, Immedio, Sensiblu și alți comercianți specializați adunați de jur-împrejurul uriașei parcări acoperite, la standard occidental (vezi foto deschidere).
Doar că pe dinafară e Occident, însă de la intrare te lovește o organizare pur românească. Nici vorbă de dezinfectarea cărucioarelor, organizarea pe două fluxuri a intrării și ieșirii clienților, nu mai spunem de verificarea acestora.
Reprezentantul firmei de pază este mai mereu depășit de situație, reușind să facă cel mult controlul unei persoane din patru-cinci.
Purtatul măștii, opțional?
În ciuda faptului că, încă de la intrare, ești avertizat simpatic că există supraveghere video – pe un ecran mare, te vezi filmat intrând spre raioane, cu o subtitrare „Ne bucurăm să vă vedem la noi!” printre rafturi domnește haosul și bunul plac în ce privește măsurile de prevenire a infectărilor în masă.
Mulți clienți nu poartă masca corect, lăsându-și nasul „să cadă” peste partea superioară, amintind de nasul lui Michael Jackson când i se dezmembra fața sau purtând-o mai mult sub bărbie, de parcă îi „trăgea” la gâlci de la vitrinele frigorifice.
Alții găseau diverse motive să dea masca jos la propriu. Ba că trebuie să-i înțeleagă nevasta când pun frână la nota de plată, ba că i-a apucat foamea de nestăpânit pe la rând la case sau chiar tupeul de viteji anarhiști cu masca prinsă de biceps, la mișto.
Dar ce să le spui clienților când, deși poartă masca clar incorect, nici personalul nu le atrage atenția? Ba, și mai grav, chiar și unii dintre angajații supermarketului poartă măști de o calitate îndoielnică – gen năframă peste maxilar – și acelea tot cu nasul pe afară.
„Monopol” zonal face rabat la siguranța clienților
Dacă în periplul prin magazin se mai insinuează îndoiala că pericolul plutind printre rafturi ar putea fi din vina împărțită între lipsa de rigoare a angajaților și cea de spirit de conservare a clienților, la aproprierea de case totul devine foarte clar.
Conducerea supermarketului face rabat la cheltuielile pentru asigurarea măsurilor de minimă siguranță, probabil în favoarea maximizării profiturilor.
Cozile, de la orele amiezii și până seara, arată așa. În zilele de lucru, în cele de weekend este mai rău. Abia vezi capetele.
Iar aglomerația la case este cauzată de faptul că acestea merg doar puțin peste jumătate dintre ele – 3, 5, 7, 8 și 9 – și nici nu sunt pe două rânduri succesive, ca la alte supermarketuri din lanț. Nu vă luați după avertizoarele aprinse fiindcă cea din extrema dreaptă – casa 2 – era aprinsă probabil din greșeală fiindcă acolo nu se afla niciun casier.
Măcar dacă ar fi organizat astfel funcționarea caselor pentru ca rândurile de oameni să fie separate de rafturi cu produse.
Nici vorbă de marcaje pentru distanțarea la coadă, cu atât mai puțin dezinfectanți pe la case sau stropirea benzilor de cauciuc măcar din când în când.
Se vede clar că, dacă totuși or fi fost niște organe de control prin acest complex comercial în sezonul ăsta, sigur au venit pe fugă, n-aveau ochelarii la îndemână și, mai mult ca sigur, au trecut doar prin spate, pe la birourile conducerii, să li se dea respectuos bună ziua…
În România, imaginea socială a firmei încă e mult sub setea de profit
Chiar am observat cum, în stațiuni „anarhiste”, precum Vama Veche, regulile sunt respectate dacă nu cu strictețe, măcar cu o minimă aparență de conformare.
Terasele închid la 11 noaptea și, încă de dinainte de 10 ești întrebat amabil ce dorești să comanzi, să aprecieze dacă vei termina de consumat până la închidere.
În toate localurile cu numele lor ușchite – HamBar, Bolo Steak House, La Frontiera, Povestea Ceaunului etc. – igiena este conservator de prezentă: mese pufăite și șterse bine după fiecare client, chelneri cu masca PESTE nas, mănuși și distanță între mese. Plus alternativa luării comenzii la pachet. Deși opțiuni de masă și băutură sunt câte vrei, și în Vamă, și în 2 Mai, și la doi pași, în Mangalia.
Sincer, dacă ești un turist responsabil și atent, nu prea ai cum să te infectezi la mare, mai ales după ce s-a făcut atâta campanie de prevenție. Pensiunile au dezinfectanți la tot pasul, patru ore între check-in și check out ca să facă igienizarea camerelor, iar masca este obligatorie de la intrare până în cameră, cu afișe postate peste tot.
Pe plajă lumea chiar se ține la distanță, până și pe mal se feresc oamenii unii de alții când circulă de la un sector la altul, în apă se stă la o distanță respectabilă și operatorii de șezlonguri umblă mereu cu pufăitoarele în mâini să stropească pernele după utilizatori. Chiar și pe stradă se feresc oamenii unii de alții. Cât se poate…
Dar dacă e să fie vreun loc unde mergi cu inima strânsă, acela este la cumpărături. Și nu atât în stațiuni, unde umblă echipaje de poliție și jandarmi, patrulând încet printre oameni, ziua dar mai ales seara, cât la complexuri comerciale ca cel despre care scriem aici. Unde n-am văzut măcar o dată într-o săptămână întreagă vreun echipaj de poliție sau vreun control de la vreo altă instituție
Iar Kauflandul din imaginile de mai sus este singurul pe o rază de aproape 30 km și clientela abundă, greu găsești și loc de parcare. Deci teama că măsuri mai stricte ar însemna o aversiune din partea clienților urmată de o scădere a vânzărilor este nejustificată. Oricum, regulile sunt reguli, aplicarea lor nu se discută și „reglează” în funcție de consecințe.
La ce bani se fac la Kaufland Mangalia-Saturn, acolo ar fi trebuit să fie o armată de oameni de pază și supraveghere, măsuri de îndrumare și atenționare sau sancționare, organizarea strictă a fluxului de clienți. Pe lângă faptul că sunt de cel puțin câteva ori mai mulți decât în orice supermarket am mai văzut noi prin țara asta, sunt și veniți din diverse zone ale țării. Și atunci să te ții răspândire a coronavirusului!
Dar se pare că, pentru unii, profitul este mai important decât responsabilitatea și imaginea socială a firmei dacă de propriile conștiință și spirit de conservare ale angajaților se pare că nu putem vorbi.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.
