Oraș cu biserici de lux, dar cu cimitire în paragină de mahala
Vine Paștele Blajinilor, e vremea pomenirii morților cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii și a întregului neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii – este o sărbătoare de mare tradiție și cu profunde rezonanțe în sufletele cetățenilor, credincioși și respectuoși sau doar supuși obiceiului de a închina ouă roșii, pască și cozonac si punând flori pe mormintele morților lor.
Respectă și administrația cimitirelor această zi de enormă participare populară? Răspuns corect: nu!
Nu e o exagerare, orice om de bună credință, cu respect pentru curățenie și gospodărire, nu poate să nu fie violentat de paragina și dezordinea și mizeria și primitivismul instalațiilor și dotărilor pe care administrația Cimitirului „Eternitatea” le „menține” de la un an la altul.
Mai bine decât descrierea rudimentarismului cu care este gestionat cel mai mare cimitir al Galaților, distrugerea unor monumente de artă și a cavourilor unor personalități sau invazia de morminte pe aleile de acces în diferite sectoare ale cimitirului, vorbesc cele câteva secvențe foto luate în sâmbăta de dinaintea Marelui Pelerinaj al Blajinilor. Imaginile surprind realitatea de pe două-trei alei, dar dau nota de părăsire și năclăire în gunoaie și vegetație necurățată a întregului cimitir.
Abundă monumentele funerare distruse, devalizate, furturile de uși metalice, cavourile prăbușite
în care intră apa pluvială și care pot fi chiar periculoase. În „Eternitatea” intră în eternitatea recentă a prostului gust și haosului edilitar o avalanșă de șandramale kitsch, răspândită ca o pecingine urbană și permisă cu iresponsabilitate de o administrație debilă. Sursele de apă sunt niște nenorocite de robinete, fixate în poziții aiuritoare, fără canalizare sau cu canalizarea înfundată (starea persistă de 24 de ani, de când documentăm aleea spre sectorul Eternitatea – Catolic).
Tot de atunci sunt grămezile de gunoaie dispuse la întâmplare, oriunde, direct între morminte, containerele specializate lipsind din întregul cimitir.
Despre toaleta publică de la intrare, o cocină împuțită, insuportabilă, respingătoare, inadmisibilă pentru pretențiile urbanității de secolul XXI, o singură remarcă – nu îndrăzniți!
Nu sunt bani pentru gospodărirea cimitirului! Este deviza administrației Pucheanu, pregătită pentru presa scormonitoare. Doar pentru bisericile de lux, alimentate fără număr an de an de la bugetul municipal se găsesc resurse?…
