Adunarea Generală extraordinară și multisindicală de la Combinatul Siderurgic a validat trădarea numită „Siderurgistul” Bezman – negociator trădător unic.
În jur de 200 de lucrători ai Combinatului Arcelor Mittal au participat timp de o oră în fața porții Combinatului Arcelor Mittal la un miting-adunare generală, de preluare a cererilor salariaților pentru a fi prezentate conducerii Combinatului la negocierile Contractului Colectiv de Muncă. Negocierile sunt deja trecute de prima ședință, se negociază de zor, cu unic sindicat așazis „reprezentativ”, adică „Siderurgistul”, fără să fi avut loc vreo consultare a salariaților și fără să fi fost prezentat vreun comunicat de negociere.
Liderii sindicatului Solidaritatea , Gheorghe Tiber și Eugen Zaldea, dar și mai mulți membri ai celorlalte sindicate (la Arcelor Mittal mai există cinci sindicate, după ce Forum s-a predat la USS) au făcut o scurtă prezentare a stării precare în care a ajuns reprezentarea salariaților în fața administrației Combinatului.
Liderii au remarcat că administrația nu face decât să speculeze psihologia colectivă defetistă și pasivă a angajaților de la Combinatul siderurgic, impunând sistematic condiții extrem de dezavantajoase pentru forța de muncă locală.
Au fost prezenți sindicaliști de la sindicatele „Solidaritatea” și „ULP” dar și membri ai sindicatului „Siderurgistul”, care au confirmat că nu au cunoștință despre consultarea membrilor de către liderii sindicatului, privind mandatul lor pentru această rundă de negocieri. Singura comunicare a conducerii sindicatului „Siderurgistul”se referă la faptul că vor negocia CCM pentru un an, și nu doi, ca la precedenta negociere.
Nu au lipsit de la Adunarea Generală a siderurgiștilor AMG și declamațiile–manifest în versuri, prezentate asistenței de un protestatar.
„La ură, răspundeți tot cu ură/ de sunteți jigniți, dați și-o înjurătură/ Iar pilda veche care e creștină/ ce lumea a făcut-o mai bună și blajină/ să-ntoarcem milostiv obrazul/ Fraților, să știți, aici nu mai e cazul!/ Cuțitul mare v-a ajuns la os/ e înfipt adânc și dureros/ Acum este zicala: Dinte pentru dinte!/ Uitați o clipă de cele sfinte!/ Când veniră aici erau cucernici/ Hristosul mamii lor de nemernici!
Odată erați niște oameni bravi/ Azi ați ajuns ca niște sclavi/ Să fiți curajoși, demni și cu credință/de vreți să scăpați de astă umilință/ Căci voi sunteți mulți, dar nu și anoști/ Ca să stați plecați în fața unor proști/Decât o viață în genunchi și coate/mai bine stați drepți și cu demnitate/ Două șanse aveți cu acest Mittal/ s-ajungeți la bal sau la spital/ Strigați din piepturi tare și în cor/Pe ei, pe ei, pe Arcelor!…..”
Liderii de la „Solidaritatea” și-au asumat misiunea de a centraliza cererile siderugiștilor și a le trimite către conducerea Arcelor Mittal.
Salariații prezenți au întocmit liste de semnături pentru a susține aceste revendicări profesionale și salariale.
Ce spun liderii sindicaliști siderurgiști, prezenți la adunarea-miting de la Poarta Combinatului?
Cristi Ieftimie, lider Sindicatul ULP AMG:
„Reprezentativitatea „Siderurgistul” este o șmecherie, obținută cu complicitatea administrației. Au fost manevre cu tabelele. Sindicatul Forum s-a dus la Siderurgistul cu 280 de oameni, și fără cereri de adeziuni sau retrageri, au spus că au numărul de membri. A fost și complicitatea judecătoriei, unde nu s-au luat în seamă cererile noastre , de verificare a tabelelor de adeziuni. Prin 2014, am deranjat conducerea cu niște cerințe salariale, justificate, au fost iritări, enervări, vociferări. Nu am fost respectați. Ni s-a reproșat că nu avem productivitatea din vest. Atunci am cerut să ni se spună cum au calculat productivitatea la vârf-cu salarii bune, și cum au calculat-o la noi, cei cu salarii joase.
Am deranjat, și după negocieri, cinci colegi m-au dat afară, în acord cu administrația. În registrul de la Tribunal n-au operat schimbarea de conducere nici după un an. Acum, negocierile sunt începute, și urmează să suportăm noile trădări, să vedem noi nemulțumiri. Dacă suntem uniți, vom reuși.
Trecerea taxării de la angajator la angajat face mari probleme. O creștere cu 26% ar fi necesară din start. 35-40% pentru tot pachetul tarifar ar mulțumi pe toată lumea. Cei 200 de oameni prezenți trebuie multiplicați cu 10 colegi de-ai lor, deci la mitingul-adunare generală au fost reprezentați 2000 de oameni, chiar dacă nu au fost prezenți”.
Gheorghe Tiber, lider Sindicatul Solidaritatea:
„Orice negociere se face cu o listă de revendicări ale salariaților. Solidaritatea nu mai poate merge la negocieri, merge doar Siderurgistul, ajutat de instanțe și de patronat. Tribunalul a acceptat că declarațiile liderului Bezman și ale directoarei Crăciun sunt suficiente, cum că Siderurgistul are 3291 membri (ce coincidență, identic în ambele declarații?!). Siderurgistul nu consultă și nu ține cont de oameni niciodată, nici înainte, nici în timpul negocierilor, iar după negocieri se ascund două-trei luni. Noi ne-am dus către oameni, i-am ascultat, și așa ne-a venit ideea adunării-consultare cu oamenii din tot Combinatul, să știm ce cer.
Ce cer? Să fie cel puțin 30% creștere, dar s-a strigat și de dublarea salariului de bază. Le-am expus condițiile din combinate similare, din Belgia și din Polonia, cu salarii duble, care vând oțelul cu același preț pe piață, și care au productivitate egală. La noi este o productivitate ca pentru est, spune administrația, deși vând ca în vest. Argumentează că ar fi o politică salarială zonală.
Pe de altă parte, administrația speculează psihologia fatalistă românească și a scrâșnirii din dinți pe la colțuri, și profită de chestia asta. Salariul mediu de 2200 de lei e o medie, eronat calculată, ca și cum o ducem bine la Combinat, dacă avem o medie de două pâini, dar tu ai una și jumătate și eu jumătate. Raportarea se face pe categorii de salariați. Din 5000, 3000 sunt muncitorii, care au salariul mediu de 1400-1700 de lei. TESA biciuiește salariații, deci are salarii mai bune, de la nivelul doi în sus au salarii de nivel occidental. La sporuri, nu s-a vorbit decât de dublarea sporului de sâmbătă-duminică.
S-a cerut prima de concediu, de 1000 de lei, pentru toți salariații, nu numai pentru cei care solicită. Păi, de ce 70% dintre salariați, cei mai săraci, să nu primească nimic? Bonul de masă lunar, să fie la nivelul din domeniul bugetar, deoarece prin lege, fondul de tichete de masă este scutit de impozitare. În următoarea săptămână, așteptăm răvașe de la salariați, cu cererile lor pentru negocieri. Le adunăm, le punem pe capitole și le trimitem sindicatului „Siderurgistul” și patronatului. O facem noi, pentru că ei nu au timp.
Noi ne-am făcut datoria. Trebuie să-și facă și salariații sindicaliști datoria. Să nu mai fie atât de pasivi. Să nu aștepte ca guvernanții să-i butușească și să tragă în ei. Și să constate că trebuia să se trezească, cât timp situația nu a devenit de tipul „prea târziu”.