Școala, moșie personală. Chiulul, lăcomia și disprețul față de elevi pleacă fix din biroul de resurse umane al Inspectoratului Școlar gălățean

O societate întreagă la cap, așa cum s-a văzut încă din antichitate, trebuie să pornească de la doi piloni fundamentali: educație și democrație.

Prima este chiar mai importantă! Fiindcă toată resursa umană prin care se instaurează celelalte „calități” ale unei societăți – inclusiv democrația, dreptatea și echitatea socială, o Justiție puternică etc. – este formată de școală.

Cadrele didactice ne „făuresc” pe toți ceilalți, de la magistrat la polițist, de la funcționar la jurnalist, de la președinte la ONG-ist, de la politician la afacerist și de la preot la artist. Prin noțiunile dar și prin educația pe care le transmit copiilor noștri, dascălii țin în mână viitorul nostru, al tuturor.

Un sistem de învățământ ineficient va aduce în societate o resursă umană nepregătită, incapabilă să-și facă datoria. Un sistem de învățământ corupt va îngropa acea societate sub „domnia” incompetenței, abuzului și, în final, a dictaturii.

Fără o școală demnă și slujită de profesioniști ai conștiinței – dincolo de a fi doar „maeștri” ai științei – în curând nici democrația nu va mai exista.

De peste un deceniu, bătaia de joc persistă în învățământul gălățean

Iată din ce convingeri, enumerate mai sus, atunci când am primit un dosar de nereguli privind modul în care este condus sistemul de educație gălățean din sediul inspectoratului, revelația a fost dincolo de aceea a unui subiect jurnalistic.

Așa cum știți, autorul acestor rânduri este de formație profesor, chiar dacă (ne)norocul a făcut ca de peste 10 ani să nu mai profeseze în domeniu din cauza unor abuzuri de care ne vom ocupa altădată.

Am constatat, și prin prisma experienței mele din trecut că, în ciuda schimbării Legii Educației Naționale din 2011 – care, apropo, a devenit cea mai modificată lege din România, cu zeci, poate sute de hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență și ordine de ministru – școala a rămas în continuare bătaie de joc. A politrucilor, parveniților, diverșilor ștabi de prin instituții de forță care-și plantează – prin cozile de topor din sistem ajunse inspectori sau directori – rude și apropiați la catedre.

În continuare, profesori tineri sau chiar cu 10-20 de ani de carieră, cu note ce le-ar da dreptul să se titularizeze, sunt purtați de colo-colo prin diferite comune care de care mai îndepărtate din județ. Asta pentru ca, în locul lor, să aibă parte de catedre în ruralul apropiat sau chiar în Galați personaje care au luat note (mult) sub 7 la examenele naționale de titularizare ori nici n-ar mai trebui să predea în învățământ fiindcă au sărit de mult de limita anilor în care ar fi trebuit să-și dea definitivatul.

Doar că, astfel de personaje sunt pilele sau chiar rudele celor care au pâinea și cuțitul, care împart posturile din școli.

În continuare, profesorii sunt efectiv la mâna unui sistem arbitrar, în care nici nu au siguranța că examenele pe care le dau beneficiază de o evaluare corectă. Fiindcă, deși ei înșiși evaluatori – la clase, unde decid practic soarta copiilor noștri prin notele pe care le dau – nu-și pot vedea lucrările corectate și modul în care au fost notați la examenele de titularizare sau suplinire, nu au habar ce barem li s-a aplicat și dacă acesta a fost respectat întrutotul.

Mai nou, o prevedere corectă a Uniunii Europene, binecunoscutul Regulament General pentru Protecția Datelor cu caracter personal este folosit de statul român fără niciun temei pentru a se ascunde, de fapt, ocuparea posturilor plătite din bani publici.

Nu mai știi, ca profesor, cu cine concurezi pentru o catedră sau alta, nu se mai știe cine a ocupat catedre care, la un anumit moment dat erau disponibile și dintr-o dată apar ocupate. Toată mișcarea personalului din învățământ este o nebuloasă menită să ascundă mediocritatea, nepotismul, abuzul și, peste toate, ca o cauză primară, dominația politicului fără de care celelalte tare ar dispărea rapid din lipsă de susținere.

Pornind într-o investigație pe urma celor semnalate, am vrut, bineînțeles, să ne adresăm înainte de toate inspectorului de resurse umane din Inspectoratul Județean Galați.

Cine-mparte parte-și face. Sau mai multe „părți”…

Și nu întâmplător vedeți mai sus o captură foto dintr-un video pe care l-am făcut căutând-o pe inspectoarea de resurse umane (RU) a ISJ Galați la Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu” (CNMK). Acolo este dumneaei, ca profesoară de Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC), titulară.

Am ajuns acolo fiindcă luni, 10 ianuarie, la ora 9, d-na inspectoare Monica Iuliana Novetschi Mușunoiu nu se afla în ISJ Galați, unde programul începe la ora 8:00.

Este la ore, predă la CNMK, am aflat încă de când am intrat pe poarta inspectoratului.

Într-adevăr, d-na Novetschi predă și 7 ore de informatică săptămânal, la CNMK. Lunea, de la 9:45 la 13:15, iar joia de la 10:40 la 13:15, conform orarului colegiului care, între timp, a fost scos de pe net după investigația noastră. Rușinos pentru un ditamai colegiul național, dacă este să ne întrebați pe noi.

Obligația de catedră, adică norma pe care inspectorii trebuie obligatoriu să o facă la catedră – ca să nu-și iasă din mână, cum se spune – și a cărei plată este inclusă în salariul plătit de inspectorat este de 2 până la 4 ore. Fiindcă 4 ore este maximul săptămânal de predare al oricărei materii predate în învățământul românesc preuniversitar.

Doamna Novetschi are, din start, 7 ore la CNMK. 4 cu o clasă de a 12-a și 3 cu una de-a 9-a, micuții aceia abia intrați pe poarta liceului și speriați de orice profesor se încruntă mai tare la ei, cum am fost fiecare dintre noi…

Doar că, ce să vezi, luni, 10 ianuarie, la 9:45, d-na Novetschi nu a venit la ore. Nici la 10:20 nu era în clasă, aproape de pauză, când, învinși de înghețul așteptării, ne-am dus s-o căutăm chiar în laboratorul ce-i poartă numele pe ușă.

„Va veni. E la inspectorat”, ne-a spus d-na prof. Andreea Lăzărescu, care îi ținea locul d-nei Novetschi la catedră.

D-na Andreea Lăzărescu este singurul profesor de informatică netitular de la CNMK. De fapt, din ce am aflat, d-neaei ar fi titulară, dar la un liceu de cartier, unde copiii nu sunt prea interesați de această materie.

Dar despre situații de tipul celei a d-nei Lăzărescu – inclusiv despre moralitatea și impactul asupra calității învățământului care decurge din astfel de „aranjamente” cu posturi și detașări – discutăm în alt articol, separat.

Aici ținem doar să observăm că, lunea și joia, când are ore d-na prof. Novetschi la CNMK, are în paralel și d-na Lăzărescu, cea inevitabil îndatorată inspectorului de resurse umane Novetschi, care a detașat-o din Micro 40 în Țiglina I. Iar laboratoarele de informatică sunt ușă-n ușă, într-o clădire ferită de ochii lumii, în fundul curții liceului cu tencuiala veche și căzută, dar transformat în ditamai colegiul național.

Cum să fii, pe bani publici, în trei locuri și niciunde

Contrariați, ne-am întors la ISJ Galați, că poate are d-na inspector de RU treburi deosebit de importante acolo și, asta e, a trebuit să-și lase orele cu clasa a 12-a, în prag de examen de bacalaureat, de izbeliște.

„Nu este, vine după ora 14, e la ore”, ne-a spus colega d-neaei de birou. Și, demonstrativ, a sunat-o pe d-na inspectoare Novetschi în fața noastră care i-a confirmat în telefon că e la ore și vine după-amiază, cum ni s-a zis.

Am revenit la CNMK chiar în pauza dintre ora a 3-a și a 4-a, adică după 11:20. „A venit doamna, e în clasă”, ne-au spus cei de-a 9-a care stăteau afară, așteptând să fie invitați în laboratorul de informatică. Părea că în școală se dăduse alarma și d-na inspectoare-profesoară Novetschi fusese chemată de urgență la ore.

A urmat o discuție pe care o vom detalia în alt articol și în care d-neaei a negat tot ce apucasem deja să auzim – cel puțin imoral, dacă nu chiar ilegal – în ce-i privea activitatea.

A negat inclusiv că are alte 15 (cincisprezece) ore de predare la Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” (fostul Industrial nr. 3 Metalurgic).

Ca profesor, 8 ore într-o zi să le ții (dacă nu chiar să le și faci, cum ar fi normal, nu să faci doar act de prezență) este groaznic. Este exact ca și cum, ca actor, ai da două reprezentații. Ieși cam dărâmat, cu vocea stinsă și pașii împleticiți din clasă, v-o spun din proprie experiență.

De aceea, văzând întâmplător că în lunea următoare, 17 ianuarie, d-na Novetschi era prezentă la orele de la CNMK, am vrut să vedem dacă și pentru elevii de la clasele de postliceală și maiștri de la LT „A. Vlaicu” are același respect.

N-am avut noroc, d-na Novestchi a absentat la toate cele 4 ore în acea seară. Ba s-a mai și arătat iritată de faptul că ne interesăm dacă și cum îți face dumneaei munca de profesoară pentru care este plătită din bani publici.

Chiar din bugetul local este plătită, ca să precizăm exact de unde sunt plătiți profesorii. Spre deosebire de inspectori care sunt plătiți din bugetul ministerului de resort.

Joi, d-na Novetschi, profesoară de data aceasta, s-a prezentat doar la prima oră din cele 4 pe care le avea la LT „A. Vlaicu” în Micro 40.

La ora 17:27, la pauză, mașina sa de peste 30 de mii de euro (1.800 cmc hibrid) decola pe poarta liceului bâzâind plictisită din demarajul electric.

Vineri, 18 ianuarie, ne-am gândit să-i mai dăm o șansă doamnei, că poate ajunge la cele toate patru ore pe care le are, ca și joi, ca și luni.

Poarta fără portar în cabină, am intrat să verificăm prezența mașinii în parcare, apoi ne-am îndreptat spre clădirea în care se află și birourile directorilor. Iar restul îl știți.

Află cum Poliția Locală Galați a fost asmuțită asupra jurnalistului Mihai Angheluță de la Fără Mogul ca să îl împiedice să documenteze un articol despre corupția din învățământ | FACSIMIL

V-a povestit colegul Iulian Grosu cum, speriată că am venit să întrebăm un lucru legitim, dacă se află la muncă un slujbaș important al statului, conducerea liceului nici nu s-a arătat la față, dar a chemat poliția. Locală, evident, fiindcă aceea este în slujba PSD Galați și a unei încrengături de interese din care se pare că și d-na Mușunoiu Novetschi face parte.

Adică și-a băgat familia în famiglie. ca să poată încasa cât mai mult. Detalii în episodul următor.

Unii mănâncă cu 3 guri, alții abia au ce pune-n gură

Până atunci, să rezumăm: inspector de resurse umane, cu obligație de catedră de 2-4 ore dar cu semnătura pe deciziile de repartizare, predă în total 22 de ore. Când norma didactică la gradul I este de 16 ore și inspectorii, cu acordul consiliului de administrație al ISJ Galați, mai au dreptul să presteze la catedră, plătiți cu ora, o jumătate de normă – adică 8 ore – d-na Novetschi și-a mai luat încă 18 ore.

Adică, aproape 2 norme și jumătate. Ba, dacă socotim și ce încasează mai nou d-na inspectoare-profesoară-expert în conținut Novetschi din bani de la UE, ajungem la aproape 3 norme!

Iar alții umblă pe coclaurii județului – unii și cu norme incomplete fiindcă, ce să vezi, nu mai sunt ore – în timp ce d-na inspectoare de resurse umane nu mai găsește timp (sau chef) să ajungă la orele la care singurică, de bunăvoie și nesilită de nimeni, s-a angajat.

Și, atenție, lăcomia d-nei Mușunoiu Novetschi nu s-a oprit aici! Revenim fiindcă e o poveste prea lungă pentru un singur articol. Și, la câte defecte sunt în acest sistem care ar trebui să fie model pentru celelalte, despre educație merită să scriem luni, poate chiar ani de zile…

Dacă totuși te-ai hotărât să dai o mână de ajutor jurnaliștilor de la Alternativa – Jurnalism fără mogul, poți face o donație AICI. Sau poți da click mai jos, spre contul de Patreon. Mulțumim oricum, fie doar și pentru lectură!

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!