Silviu Zinica este secretar general adjunct al organizației municipale a PNL Galați, dar oferă o viziune națională pentru proiectul de țară la care puțini mai construiesc
Reporter: Dle Zinica, sunteți o rara avis politică – vreți să plecați pe drumul politicii anapoda – nici nu ați fost ridicat la gradul de lipitor de afișe și aveți tupeul să propuneți analizarea unui proiect de țară. Sunteți pe funcția de secretar general la PNL, dar un așa proiect e peste poate, cam săriți peste competențele șefului ăl mare! Sau ați vrut să spuneți „no, dar nu începem odată”?
Silviu Zinica: Nu am timp de provocări, abia dacă apuc să spun, pe unde este locul potrivit, despre rostul conturării unui proiect de țară, și implicit, a unui proiect regional. La Conferința „Let’s Start Up! Oportunități și provocări”, organizată la mijlocul lunii ianuarie de Tineretul Liberal am încercat să fiu pe ideea forumului- dezvoltarea culturii de business în rândul tinerilor dornici să evolueze și să se afirme. Am vorbit despre factorul inovativ și inițiativa privată, atribute importante într-o economie de piață. Răspunderile statului în această direcție sunt clare: educația, investițiile generate de stat în economie și atragerea de fonduri europene nerambursabile, tehnologie și legislația fiscală. Avem probleme! Transferul de contribuții din sarcina angajatorului la angajat a bulversat complet mediul de afaceri. La nivel de societate, la toate cele patru paliere menționate, suntem anacronici.
„Nimeni nu și-a pus problema abordării unui proiect integrat- ca națiune sau ca partid – pe termen lung”
Referindu-mă la educație: noi avem un sistem care generează diplome în loc de aptitudini. Toți cei din piața privată știu cât este de dureroasă această problemă a forței de muncă în general – se generează meserii dispărute sau care nu mai au o mare căutare. Tehnologic treaba stă așa: în Germania productivitatea unui lucrător în agricultură – ramura dominantă în România – este de 15 ori mai mare decât cea a lucrătorului din România. Asta se traduce așa: un tractorist conduce trei combine de mare capacitate în Germania, iar în România avem nevoie pentru aceeași capacitate de 20 de tractoriști. Cât despre investiții, suntem la un minim istoric, statul nu și-a atins niciodată potențialul de atragere a fondurilor europene. E vorba de viitorul acestei națiuni.
Când ar fi momentul potrivit să discutăm de un proiect de națiune, integrat, pe acești patru vectori? Altfel, nu putem opri exodul. Și e atât de simplu de a-l opri: trebuie să avem și în România salarii între 1000 și 4000 de euro!”
Rep.: Nefiind la guvernare, PNL are timp de propus ceva pentru viitor. Poporul votant ar putea fi derutat – în politică nu există decât prezent.
Silviu Zinica: E grav că am și eu o propunere de proiect de țară, nu numai Klaus Iohannis? Un astfel de proiect trebuie să-l gândim sub aspectul pozitivității, al beneficiului comun, să fie procedură standard, cu spijinul activ al mass-media. Am putea începe deja, dar nu am scăpat de un anume balast, care ne face mersul greoi.
„Lucrurile au fost lăsate astfel încât să nu știi care este locul tău pe o tulpină”
Rep.: Asta este explicația pentru criza de încredere a simpatizanților și votanților PNL în actuala structură de reprezentare liberală? Cum să identificăm liderul care să capteze atenția și încrederea?
S.Z.: Lucrurile au fost lăsate astfel încât să nu știi care este locul tău pe o tulpină. Avem în partid comisii de specialitate care nu sunt de specialitate. Și din cauza asta, lumea nu mai are răbdare. De asta suntem în formarea unei echipe care să funcționeze pe încredere. Orice lider în devenire trebuie să beneficieze de o șansă, atât din partea șefilor, cât și din partea presei. Iar în lucrul pe comisiile Consiliului local, unele lucruri trebuie să se schimbe…E o problemă obținerea documentațiilor tehnice ale proiectelor de hotărâri. Se lucrează la dezinformarea consilierilor opoziției. S-a licitat un soclu de sculptură în metal. A fost publicat joi anunțul, iar marți era termenul limită. Iar suma- 42 000 de lei, fără TVA este exagerată. Se fac case cu 50 euro pe metrul pătrat. E un cub de beton, e un preț evident exagerat, bate la ochi.
„Dar când tu ești viceprimar, iar soția imediat devine inspector general, nu ridici niște semne de întrebare?”
Rep.: Sunt elemente originale care mai pot fi introduse în sistemul educației primare?
S.Z.: În toate zonele în care se va aplica noul program de după școală, vom face identificarea aptitudinilor și personalizarea studiilor. Unul vrea să fie medic, altul pictor, nu poți să-I dai aceeași chimie pictorului. Va fi un pachet educațional personalizat pe elevii diferiți ca aptitudini. Ar fi un alt sistem de educație, mult mai eficient. Dar când tu ești viceprimar, iar soția imediat devine inspector general, nu ridici niște semne de întrebare? Nu poți avea calitate în actul educațional. Și piața muncii suferă.
Apoi, trebuie să ne stabilim, împreună cu mediul privat niște zone de competititvitate. Avem un IT bun? Facem 5- 6 puncte de excelență pentru IT. Sau putem să excelăm în agricultură, în Vaslui și în Galați. Cu accentul că producția în agricultură produce plusvaloare atunci când produsul brut este transformat în materie procesată.
Rep.: Cine să susțină această strategie? Statul, prin dirijism economic sau să fie inițiativă privată?
S.Z.: Trebuie să fie un balans perfect. Statul trebuie să creeze arhitectura funcțională a economiei. Restul este liberă inițiativă. Cheia stă în stabilirea indicatorilor de performanță. Și revenim la tema digitalizării. O primărie informatizează și nu mai are hârtii, o alta are tone de birotică și papetărie. I-a stabilit cineva calendarul de implementare? Și ce revoluție va fi introducerea acestor indicatori de performanță în toate domeniile administrației! Reduce la minim posibilitatea fraudării. Funcționarul are autoritate și stabilitate, e greu de dat afară.
„Legislația este un coșmar pentru toți agenții economici”
Operatorul privat este realmente hăituit de instituțiile de control. Statului român îi place pedeapsa și nu cunoaște prevenția. Investitorului îi place predictibilitatea și stabilitatea legislației. Ori, ce vedem că s-a făcut în România în ultimii 29 de ani sperie orice investitor. S-a dat liber la mărirea salariilor în Primării, dar nu s-a precizat sursa. Au intrat pe deficit, și dau afară oameni. Și apoi, ca să salveze deficitul, fac majorarea taxelor locale. Astfel că fiecare contribuabil din România va plăti cu 12,5% mai multe impozite decât anul trecut. Facem o greșeală fatală – mărim salariile funcționarilor cu banii de dezvoltare. Adăugată peste altă anomalie: salariul mediu din sectorul bugetar este mai mare decât salariul din domeniul privat. Mergem pe deficit bugetar structural. Și deși este principalul contributor la buget, mediul privat are deficit de personal.
„De 30 de ani, nici un individ din România nu a fost capabil să urce pe un soclu de statuie”
Rep.: Să ne salvăm mergând toți la stat! Parcă începe să semene a comunism…
S.Z.: Nu există viabilitatea acestui sistem. Ajungem în punctul mort. Prin transferul contribuțiilor, salariile vor scădea. Doar cu 10-12 lei. Dar dacă adăugăm că euro a crescut cu 20 de bani, combustibilul a crecut cu 60 de bani, iar impozitele sunt cu 12,5% mai mari, la care mai adăugăm și inflația… Pentru o inflație de 5% ne cresc costurile cu 100 de lei. Dacă adaugi creșterile oricărui produs la raft, din creșterea de combustibil, creșterile induse de creșterea prețului la gaze, creșterea de impozit și…
Rep.: Cu un guvern socialist, nu e de mirare…
S.Z.: Guvernul nu e socialist. E un capitalism primitiv, avem guvernare pseudo capitalistă. De la precedentele clase politice ne rămânea moștenire, se construia benevol pentru națiune. Era principiul bunului samaritean, care lăsa moștenire…Ei au umplut parcurile cu statui. De 30 de ani, nimeni nu se califică pentru a a merita o statuie. De 30 de ani, nici un individ din România nu a fost capabil să urce pe un soclu de statuie. Nu l-am produs, nu avem o bază de selecție pentru asta.
„Legislația trebuie să intre în digitalizare”
Și să aibă reperul unor indicatori de performanță. Dar trebuie să trimitem la parlament oameni eficienți, care produc… Ori, cei de azi nu produc nimic, nu sunt eficienți. Dacă faptic un individ nu e confirmat timp de patru ani, trebuie să avem curajul să-l trimitem acasă, indiferent de capacitatea lui financiară. Cu aceștia trebuie să devenim acizi și critici.
Rep.: Viața bate eficiența: cine a rezistat pe funcție opt ani, timp de 20 de ani trimite acasă pe toți ceilalți.
S.Z.: Ai bani, dar nu înseamnă că poți să te cațări mereu. Cei din rezist spun mereu: nu vă mai suportăm! Cei tineri vor să le fie folosită creativitatea, spontaneitatea, și ei sunt băgați într-un sistem grilă. Nu e pentru ei grila.
Rep.: Vine politrucul și dă comanda: „Marș afară!” Din firmă, din țară…
S.Z.: Exigenți fiind, tinerii vor răspunde eficient: „Marș afară tu!” Eu cred că noua generație are acest curaj. Și cu multă gândire critică. Au alte surse de informare alternative, și pun rapid întrebarea „De ce?”. Nu mai poate fi acceptat răspunsul „Că așa spun eu!” Eu vin din stradă, dar vreau să construiesc prin politică. În stradă răbufnim, dar calea nu e haosul și dezordinea. Hazardul nu poate guverna. Politica nu se face pe facebook, se face față în față. Și cu încredere. Azi, nu e încredere în PNL, pentru că seamănă cu PSD. Dar mâine, cu o masă critică creată…
