Naționala de hochei a României a uimit întreaga lume. Trei motive pentru care posturile TV nu au transmis nici măcar un meci

Naționala masculină de hochei a României a înregistrat sâmbătă o performanță uluitoare obținând locul 1 într-o grupă în care au evoluat echipe ca Polonia și Japonia, care până de curând învingeau România la scoruri de maidan.

În 2018, România abia a supraviețuit în grupa pe care astăzi (sâmbătă) a câștigat-o cu 5 victorii din 5 meciuri, două în over-time. Să bați Polonia și Japonia e ca și cum, păstrând proporțiile, un puști de clasa a II-a l-ar face KO pe un hăndrălău de liceu. Nimeni nu își imagina că România ar putea produce această minune, vorba celor de la Prosport.

Marea dezamăgire a fost că posturile de televiziune autohtone nu au transmis nici măcar un meci al naționalei de hochei a României. Nici măcar după ce au văzut că „gluma se îngroașă” și că România are șanse să câștige grupa.

Unii suporteri s-au arătat supărați, pe Facebook, pentru că Digi Sport a transmis meciuri de fotbal de duzină, de Liga a 2-a, disputate la Târgoviște sau aiurea, dar nu a găsit voința și resursele necesare pentru a transmite măcar un meci de hochei al naționalei României.

De ce, totuși, nu s-a înghesuit nimeni să preia meciurile de hochei în România, nici măcar ale naționalei? Eu unul, care am făcut 7 ani de hochei la viața mea și care urmăresc hocheiul de vreo 30 de ani, am identificat trei motive (subiective, evident).

1. Hocheiul este un sport minunat, dar nu e un sport ușor de înțeles. De exemplu, e destul de greu de priceput când este ofsaid în hochei, mai ales pentru un public neavizat, care nu a călcat în viața lui în vreun patinoar. Iar cum în România nu sunt patinoare (numai 5-6 acoperite, și alea cu puține locuri pe scaune), unde să se fi familiarizat publicul român cu hocheiul? Televiziunile din România fac rating mic spre deloc atunci când transmit meciuri de hochei pentru că acest sport minunat nu este suficient cunoscut în țară. Peste Ocean, da, e industrie, vorbim despre un sport în care se bagă mulți bani, despre meciuri fantastice care produc emoție, spectacol, tot ce vrei.

2. Dar meciurile de fotbal de la Târgoviște produc audiență? Eu unul nu aș avea răbdare să privesc un meci de fotbal de Liga a 2-a din România. E plictisitor, cu extrem de puține faze de poartă, la care riști să adormi.  Dar sunt alții care fac acest lucru, dovadă contractele pe care posturile de televiziune le încheie pentru a obține drepturile de transmisie. În cazul de față, cred că este greșit să dăm vina pe o televiziune că a transmis un meci de Liga a 2-a (în timp ce România învingea Olanda), pentru că transmiterea meciului de Liga a 2-a era prevăzută într-un contract vechi de cel puțin 1 an. Nu putem compara mere cu pere.

3. Uitați-vă pe Youtube cum arătau tribunele patinoarelor din Tallin (Estonia), acolo unde România a realizat sâmbătă cea mai mare performanță din ultimii 24 de ani. Erau dezolant de goale, la meciurile în care nu evolua echipa gazdă. Nici măcar acolo, în Estonia, unde veneau, totuși, echipe ok, ca Japonia sau Polonia (cu hochei de tradiție), nu s-a înghesuit lumea. Și e păcat că s-a întâmplat așa.

Cum ziceam, hocheiul nu este un sport ușor de înțeles. Viteza cu care succed fazele, faptul că e destul de greu pentru simplul privitor să urmărească pucul și să înțeleagă de ce se oprește jocul la un moment dat reprezintă elemente care determină televiziunile să prefere fotbalul, săriturile în apă, schiul sau oricare alt sport pe care îl poate privi cât mai multă lume. Și care probabil generează și audiență.

Citește în acest link cum poți să susții financiar activitatea publicației independente Alternativa – Jurnalism fără mogul.

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!