Unde ați mai auzit să vi se ceară bani la intrare și să nu vi se ofere nimic în schimb? Ei bine, asta se întâmplă în Galați, la Lacul Vânători, acolo unde scăldatul este pe propria răspundere (ca în sălbăticie) și nu există nici măcar un amărât de chioșc de unde să poți cumpăra ceva rece.
Pe vremuri, adică până în 1989, Lacul Vânători se numea Lacul Partidului pentru că acolo era fieful activiștilor comuniști de prim rang din județul Galați.
Astăzi, la 43 de ani de la apariția sa (anul 1974), Lacul Vânători arată absolut dezgustător, semn al indolenței și nepăsării autorităților.
Totul este lăsat de izbeliște la Lacul Vânători. Totul, mai puțin taxa de intrare, care este 6 lei de persoană. Cine intră cu mașina, mai scoate 4 lei din buzunar. Nu sunt mulți bani, dar oriunde în lumea civilizată se oferă ceva în schimbul banilor pe care îi lași la intrare.
Am fost duminică, 6 august 2017, într-o vizită de documentare la Lacul Vânători. Era aproape ora 11.00. Afară, o căldură insuportabilă: 37 de grade la umbră.
Am stat vreo 45 de minute, timp în care am făcut o grămadă de poze. Am și vorbit cu vreo 5-6 gălățeni veniți la Lacul Vânători (care se plângeau că nu au unde să meargă în altă parte), am mers pe pasarela ruginită care străbate lacul, iar la final am plecat plin de draci.
Să ai un asemenea lac la marginea Galațiului (suprafață totală de 42 de hectare, din care 11 hectare luciu de apă) cu pădurice generoasă și să nu faci tu (administrație publică locală) nimic pentru a-l pune în valoare, mi se pare un gest de neiertat.
Și aici nu este vorba numai de actualul primar Ionuț Pucheanu, ci și de predecesorii acestuia, care, de asemenea, nu au mișcat un deget pentru modernizarea Lacului Vânători, lac care ar putea fi transformat într-un excelent loc pentru agrement sau pentru pescuit sportiv.
Dezinteres din partea Gospodărire Urbană SRL, administratorul lacului
La Lacul Vânători, în tot locul sunt postate anunțuri conform cărora scăldatul este interzis. Asta înseamnă că nimeni nu răspunde pentru calitatea apei.
Poți să iei o ciupercă sau, la fel de bine, poți să ieși cu cioburi în talpă. Cu toate astea, sunt destui cei care se bagă la scăldat în Lacul Vânători (vezi foto). Pe propria răspundere, cum ar veni.
Gospodărire Urbană SRL, care administrează Lacul Vânători, ar trebui să le asigure condiții de scăldat oamenilor, asta dacă tot le ia bani la intrare. Așa ar fi de bun simț. Însă, pe toți (inclusiv agenții de pază care stau pe malul lacului) îi doare în cot de oamenii care se aruncă în apă, riscând să se înfigă cu capul în vreo fieroangă, ceva.
Nimeni nu dă nici doi bani pe clienții care vin la Lacul Vânători. În interior nu există nici măcar un chioșc de unde oamenii să își poată cumpăra o băutură rece. Fiecare bea ce și-a adus de acasă. Problema este însă că atunci când e cald (așa cum a fost astăzi), ajungi să bei berea sau apa minerală gata opărită.
Din loc în loc sunt câteva grătare strâmbe, pe care oamenii pot frige ce și-au adus de acasă. Cele 7-8 căsuțe de pe malul lacului au fost închise acum 10 ani, în anul 2007, pentru a fi racordate la electricitate. Evident, nici în ziua de azi ele nu au curent electric, așa că sunt în continuare sub lacăt.
Lacul Vânători – un loc neamenajat, dar cu taxă la intrare, ca la orice loc amenajat
Practic, nu există nici o diferență între un loc neamenajat (cum ar fi pe malul Dunării) și Lacul Vânători, care, totuși, este un loc amenajat, delimitat de sălbăticie și administrat de o societate (Gospodărire Urbană SRL) aflată în subordinea municipalității.
Și într-un loc și în celălalt domnesc boscheții, iar nepăsarea este la ea acasă. La Lacul Vânători, spre deosebire de locurile neamenajate, se percepe taxă la intrare.
În Galați, autoritățile locale se pricep de minune să îi taxeze (pentru orice) pe cetățeni, iar când vine să le și întoarcă serviciul, le arată spatele.
