O fântână cu design original, cu dimensiuni generoase, realizată din inox, a fost înlocuită cu câteva jeturi țâșnind dintr-un pavaj de plăci ce imită granitul, într-un decor anost și cu o scurgere a apei deficitară.
Primăria Galațiului a acordatcum mai bine de un an un contract în valoare de 10.557.534,30 lei fără TVA asocierii Tancrad SRL – Lemacons SRL – BTFarch Ro Company SRL pentru modernizarea zonei de trotuar, alei și spații verzi dintre intersecția străzii Brăilei cu Roșiori și zona Potcoava de Aur.
De cele peste 2,5 milioane de euro pentru sub 12.000 mp – adică peste 1.000 de euro/mp, aproape cât la o casă făcută cu grijă la bani – au fost prevăzute „amenajarea spațiilor verzi existente care prin reconfigurare își vor mări suprafața și dotarea acestora cu sisteme de irigații automatizate; plantări de arbori; înlocuirea mobilierului urban; reabilitarea rețelelor electrice și a iluminatului public funcțional și arhitectural; realizarea unei fântâni arteziene moderne pe amplasamentul celei vechi, inclusiv a instalațiilor și a echipamentelor hidraulice” ale acesteia.
Dacă ne întrebați pe noi, chiar și în condițiile actualelor scumpiri de materiale, ceea ce s-a făcut nu trebuia să coste mai mult de 6-8 sute de euro/mp, mai ales dacă se evita turnarea atâtor parapeți de beton.
Fântâna despre care se precizează în contractul amintit mai sus arăta înainte de demolare așa.
Poate că nu era cea mai frumoasă fântână din lume, dar avea o simbolistică aparte, legată de natura zonei. Mai exact, designul părții sculpurale trimitea clar la valurile Dunării, dar și la faptul că Galațiul este un important centru metalurgic, partea lucitoare fiind realizată din oțel inoxidabil.
Unii ar spune că, fără jeturile pornite, fântâna arăta destul de anost. Dar tocmai aceasta era și ideea, să nu agreseze vizual zona în afara momentelor spectaculoase când jeturile erau pornite.
E drept, fântâna ajunsese într-o stare cam jalnică, din vina edililor, care nu s-au îngrijit să repare pavajul din jur și nici instalațiile ce începuseră să cam scape pe la îmbinări.
Doar că astăzi, după modernizare, fântâna arată așa când este cu jeturile pornite. Când acestea sunt oprite, practic, fântâna nu mai există deloc, fiind doar niște biete găuri în pavaj.
Mai pe înțelesul tuturor, dintr-o fântână cu valoare simbolică a Galațiului, dintr-o mică piesă monumentală de decor urban, administrația Galațiului ne-a lăsat cu o gresie ceva mai evoluată decât cea din baie.
Drept comparație, vecinii din Brăila au rezolvat un caz asemănător într-un cu totul alt mod.
Acolo există, de exemplu, o fântână cinetocă care are de asemenea părți decorative realizate din oțel inoxidabil.
Și aceea începuse să aibă probleme cu deteriorarea ghizdului, cu infiltrații în pavajul dimprejur etc.
Dar în loc s-o arunce la fier vechi (ori să valorifice oțelul inoxidabil pe șest, cu firme de casă), brăilenii au renovat-o, dându-i o strălucire mai mare decât cea avută inițial.
Mai mult, în loc să plătească din bugetul local, administrația (tot PSD, dar mai de la oraș) a Brăilei a scotocit în buzunarul fondurilor UE și a reușit să facă fântâna cinetică să arate noaptea așa.
O altă problemă la Galați este aceea că, deși oraș la Dunăre ca și Brăila, dinamica fluidelor pare să fi rămas o necunoscută majoră pentru inginerii firmelor de casă ale Primăriei, una probabil la fel de mare cam ca ingineria aerospațială.
Mai exact, fântâna ce va fi dată în exploatare în cartierul Mazepa este, la fel ca alte recente investiții ale Primpriei Galațiului sub conducerea lui Ionuț Pucheanu, sortită hazardului curgerii necontrolate a apei.
La fel ca în imaginea din deschiderea acestui articol, se prelingea apa și din interiorul piscinelor abia reabilitate, în 2021, la plaja Dunărea.
Tot aici, pe ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul, am scris și despre apa care se infiltra anul trecut, la câteva săptămâni de la inaugurarea reabilitării, prin pasajul pietonal subteran din centrul Galațiului.
Așadar, problema scurgerilor pare una deocamdată insurmontabilă la Galați, un oraș ce pare mai degrabă condus de sfertodocți care se bazează „injineri”.
Ca să-i reperezeze onoarea edilului gălățean, mulți s-au grăbit să compare fântâna gălățeană cu cea din Piața Sfatului din Sibiu, o altă arteziană minimalistă, bazată doar pe jeturi țâșnind din pavaj.
Însă acolo sibienii au avut pavaj dintotdeauna și ideea a fost să se ofere un punct de răcorire fără a se interveni vizibil în arhitectura consacrată a pieței istorice a burgului transilvănean.
Ceea ce nu au observat însă aplaudacii lui Pucheanu sunt canalele de scurgere de siguranță practicate pe tot perimetrul fântânii.
Același tip de canale de scurgere l-au introdus și polonezii din Kolobrzeg când au introdus arteziene de-a lungul întregii alei de promenadă din parcul central al orașului.
Mai precauți, brăilenii practică inclusiv metoda scufundării fântânii în pavaj la o adâncime de siguranță
La Galați însă, creierele par mai plate decât betonul pavajului, musca patinează și apa se scurge așa cum vedeți, inclusiv în filmul de mai jos.