Economistul Alina Dobrea, managerul Spitalului Județean de Urgență Galați, se dedică forței investițiilor
Reporter: Ați intrat în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Galați cu anunțarea unui parteneriat de impact regional: împreună cu Spitalul Fundeni faceți tratamente de chemoembolizare hepatică, aplicate pacientilor cu cancer hepatic, atât primitiv cât și secundar (hepatocarcinom si respectiv metastaze ale unor cancere colorectale). Este surpriza pregătită de un manager economist pentru începerea mandatului?
„Se va finaliza dotarea secției de oncologie și radioterapie cu accelerator linear de particule”
Alina Dobrea: Nu este singura. Tocmai am semnat contractual de consolidare a infrastructurii spitalului cu Compania Națională de Investiții. Va fi un proiect foarte amplu, cu o durată de 20 de luni. Urmează un proiect de eficientizare energetică, susținut de Consiliul Județului, cu anvelopare, înlocuire ferestre, sisteme de ventilație și distribuire a gazelor medicale. Va fi un proiect ce va afecta tot spitalul. S-a semnat și un proiect cu Ministerul Sănătății, de reabilitare, extindere și dotare cu aparatură a Unității de Primire Urgențe. Va exista aici Computer Tomograf și RMN. Se va finaliza dotarea secției de oncologie și radioterapie cu accelerator linear de particule, cu finanțare de la Banca Mondială, iar extinderea efectivă a secției a fost aprobată în ultima ședință a Consiliului Județului Galați.
La fel de important, a fost aprobată și adjudecată construcția unei parcări de mari dimensiuni în curtea spitalului, cu dispunere subterană/supraterană. Și încă o investiție ce va începe chiar anul acesta, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, sunt două blocuri de locuințe pentru medici, cu 90 de locuințe, în curtea din spate a Spitalului, cam în zona fostelor terenuri de tenis. Sunt șase proiecte foarte mari, care vor presupune și disconfort, atât pentru pacienți cât și pentru cadrele medicale.
Rep.: Organizați deschiderea succesivă a șantierelor?
A.D.: Poate nu chiar simultane, dar sunt lucrări ample, de structură, cu volum mare de lucrări. Grinzile de rezistență vor fi refăcute la fiecare trei metri, de la subsol până la ultimul etaj. Expertiza a stabilit că rezistența clădirii este doar de gradul doi seismic. Este adevărat că un sistem de role dispus la fundație diminuează trepidațiile seismice, dar uzura este considerabilă…De la etajul doi se va introduce și o căptușeală din fibră de sticlă și alte materiale ușoare. Apoi se va intra la revizuirea secțiilor rămase – blocul de nașteri, etajul 1, etajul 7 și se va face eficientizarea energetică a întregului Spital. Pentru rezistență, a fost semnat contractul cu un dezvoltator din București, pentru eficientizarea energetică Consiliul Județului va scoate la licitație lucrarea, acceleratorul este deja adus în țară, urmează consolidarea buncărului pe banii finanțatorului și extinderea, suportată de Consiliul Județean. Aceste ultime două lucrări vor fi finalizate chiar anul acesta.
În ce privește UPU, dotarea cu aparatură o face Ministerul Sănătății, și la noi, și la Spitalul de Copii. Va fi dotare cu CT sau RMN, pentru a nu suprasolicita aparatură existentă în spital. Lunar, sunt 8000 de prezentări și 2000 de internări. Vă dați seama ce volum de investigație CT sau RMN trebuie făcut. Este o medie de 5000 de astfel de investigații. Spațiul va fi regândit, pe orizontală, cu intrări noi pentru ambulanțe, cu spații pentru aparatură.
„Medicii lucrează în ambulatoriul integrat, în norma de lucru, de două ore, nu pot presta mai mult”
Rep.: Ambulatoriul nu permite o funcționare în regim de policlinică, cu funcționare de minim 5 ore, și oferă programări și după șase luni.
A.D.: Medicii lucrează în ambulatoriul integrat, în norma de lucru, de două ore, nu pot presta mai mult. Este limitat de numărul de cazuri decontate de Casa de Asigurări, ca și la medicii de familie. Se dau la neurologie și 50 de consultații pe zi, dar decontate de casă sunt doar 18. Sunt anumite specialități – cum este cardiologia – suprasolicitate.
„Pe total spital sunt vacante 1297 posturi”
Rep.: Există un plan de reducere a timpului de așteptare sau este fatalitate românească – atât se poate?
A.D.: Am putea rezolva prin angajări, dar pe neurologie avem deja un deficit de patru medici, la cardiologie sunt trei medici mai puțini, gărzile sunt suprasolicitante…Scoatem posturile la concurs, nu se înscrie nimeni. Și mai este și noua legislație, care impune doi angajați plecați pentru o nouă angajare. Se mărește deficitul, dar noi credem că sănătatea va face excepție. Am cerut și la Minister, și la CJ suplimentarea a 44 de posturi la ATI. Sunt posturi de specialiști, după stagiile de rezidențiat și de specializare, care produc un medic după șapte ani.
Salariile sunt motivante, nu mai pleacă oameni, dar se pensionează. Sunt medici care nu-i mai putem solicita după 70 de ani. Și rezultă un deficit de medici considerabil – 133 de medici. Sunt vacante multe alte specialități: biologi, chimiști, fizicieni- 31 de posturi, asistenți medicali – 184, îngrijitoare, ambulanțieri, spălătorese – 619 posturi, personal de desevire spații nesanitare, manipulatori, șoferi – 139 posturi, infirmiere – 66 posturi, brancardieri – 22 posturi. Pe total spital sunt vacante 1297 posturi. Salariile sunt teoretic rezolvate și stimulative, urmează să fie rezolvată și finanțarea fondului de salarii. Bugetul actual nu poate acoperi acest normaj de posturi vacante. Sunt 1920 de posturi ocupate.
Rep. Sunt scăderi de imagine a spitalului în zona mortuară. O aripă sinistră este cea cu morga iar altă aripă este cea macabră, spitalul este asaltat până și la ușa morgii de cioclii de la serviciile mortuare. Nu pot fi mai discrete „operațiunile” lor comerciale foarte rentabile?
„Este o agresiune psihologică, să vezi atâtea „servicii funerare” la intrarea în spital…”
A.D.: Nu este zona noastră de competență cea cu serviciile, este responsabilitatea Primăriei, care dă autorizații. Este adevărat, este o agresiune psihologică, să vezi atâtea „servicii funerare” la intrarea în spital…La fel este și Farmacia județeană, am fost întrebați dacă este a spitalului. Nu avem bază legală pentru asta, nu putem cere intervenția Primăriei. S-a discutat de reorganizarea serviciilor de medicină legală la nivel național, sunt finanțați de IML Iași, deci aici nu putem revizui nimic. Ideal ar fi să fie în exterior, să aibă personalitate juridică, ca în București și Iași.
Rep.: Decizia o ia Ministerul Sănătății, dar la presiunea unor actori locali, pe baza unor rapoarte de neconformitate. Cine să aibă inițiativă la Galați dacă nu Spitalul?
A.D.: Serviciile de medicină legală sunt în proporție de 10% legate de activitatea spitalului. Restul este în relația cu Parchetul, Poliția și alte organe. Doar ei ar putea să raporteze dificultățile funcționării în spital. Cei de la Medicina Legală doresc altă clădire și alt spațiu de funcționare. Contractul de Finanțare este între IML Iași și Ministerul Sănătății, dar coordonarea o face IML Iași, ei sunt intermediarul de finanțare între MS și noi. Noi le calculăm salariile, facem achizițiile și actele administrative. Ei beneficiază însă de legislația care le permite să fie „stat în stat”, nici nu știm ce fac în acea aripă a clădirii.
Rep.: Ați evacuat de urgență zece cabinete de medicina familiei din „Policlinica” Spitalului,, numită de dv. „ambulatoriu integrat”, dar acea aripă este nefolosită de trei ani.
A.D.: Vrem să accesăm fonduri europene și să modernizăm ambulatoriul, pentru o secție de spitalizare oncologie. Am oferit datele necesare pentru finanțare la Consiliul Județean Galați.
Rep.: Cum stați cu controalele? Ce au descoperit ultimele inspecții?
A.D.: Controalele sunt permanente, de la mediu, ISU, Casa de Asigurări, Direcția de Sănătate, Curtea de Conturi. Nu sunt deficiențe semnificative, plângerile se înregistrează la Casă, se verifică… Curtea tocmai a plecat, a fost un audit de performanță, de proceduri, au făcut niște observații… Eu sunt de profesie economist, am fost directorul economic al Spitalului 12 ani și jumătate, cunosc foarte bine problemele economice, pentru această funcție abilitățile economice reprezintă 90%. De partea medicală se ocupă directorul medical. Suntem de fapt la conducere o echipă de juriști, economiști și medici.
Medicii nu mai sunt interesați de funcția de manager, de la 1 martie au salariul de trei ori mai mare decât al managerului de spital. Comitetul director este format din Aurelia Romilă, director medical, Alina Grosu, director economic și Mariana Skowronsky, director de îngrijiri. Toți sunt numiți interimar, până la organizarea concursului. Sperăm să nu fie probleme cu Ordonanța 9, care restricționează concursurile și impune ordonatorilor de credite să aprobe ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018.
