Mai grav ca în Transilvania, pe lângă municipalitățile care s-au aliat să compenseze lipsa de preocupare a guvernanților, și societatea civilă se organizează la nivel local.
La Iași, s-a lansat ieri, 14 ianuarie, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei“ (MDM), o structură eminamente civică, regională, ce-și propune să identifice cauzele blocării Moldovei în subdezvoltare şi să vină în dezbatere publică cu soluţii de revigorare.
Fondatorii asociaţiei sunt din toate cele opt judeţe ale Moldovei și își doresc ca, la acţiunile propuse, să li se alăture „toţi cei care, prin expertiză şi competenţă profesională, pot contribui la acest efort colectiv“.
Între membrii mișcării se află prof. univ. dr. Alexandru Călinescu, președinte de onoare, fost disident în perioada comunistă, dar și Dorin Dobrincu, istoric-cercetător al rezistenței anticomuniste, „epurat” de Ioan Rus de la conducerea Arhivelor Naționale în 2007.
Lor li s-au alăturat Dan Radu, jurnalist, George Țurcănașu, profesor universitar, Mihai Chiper, scriitor și istoric, Ionel Apostol și Cătălin Urtoi, ultimii doi cunoscuți în ultimul timp mai ales pentru implicarea în mișcarea civică pro-autostradă.
Reprezentarea gălățeană și obiective care ne privesc
Galațiul este și el printre membrii fondatori ai MDM, prin Claudia Negrău și Doru Căstăian.
Doamna Negrău este președinta ONG-ului „Galați, orașul meu”, o asociație unanim recunoscută ca cea mai activă a Galațiului, implicată atât în recuperarea patrimoniului istoric și arhitectonic al orașului, dar și în acțiuni concrete, pe termen scurt, cu rezultate imediate. Una a fost aceea a reclamării lipsei cinematografelor în oraș, demers în urma căruia au apărut, la scurt timp, două cinematografe în Galați, dar și inițiativa unui tur virtual 3D al orașului, proiect în plină derulare.
Doru Căstăian este profesor de științe socio-umane, inclusiv filosofie, la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin din Galați, predând inclusiv la clasele de gimnaziu pe lângă cele liceale. Este unul dintre profesorii premiați în proiectul Merito 2018, proiect prin care profesorii cu vocație din România sunt premiați pentru a-i evidenția în fața comunităților pe care le slujesc.
Ei au adus între obiectivele MDM scoaterea din izolare a Galațiului, inclusiv prin alocarea fondurilor pentru traseele deviate, respectiv tangente ale A7 și A8, dar și construcția portului multimodal și a aeroportului regional Galați-Brăila. Intervențiile celor doi le vedeți mai jos, respectiv Claudia Negrău de la 12:35, iar Doru Căstăian de la 27:40, dar și de la 1:33:43 despre școală, noile generații, emigrare.
Ce anume vor cei din Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei? Iată mai jos cele mai importante pasaje din manifestul lansat la fondarea acestei asociații.
„Moldova este, de mai bine de 100 de ani, un teritoriu marginalizat, mereu pus la coadă. Un teritoriu exploatat electoral, periodic, cu promisiuni niciodată îndeplinite.
Suntem opt județe – 4 milioane de oameni – care speră în zadar de la politicieni desemnați de la centru o viziune consolidată pentru acest sfert de țară.
(…)
Fiecare an înseamnă, pentru acești 4 milioane de alegători, încă un buget de stat în care Moldovei “nu i se alocă bani” pentru drumurile de care are nevoie, pentru spitale, pentru școlile în care să-și educe copiii.
Moldova are nevoie prin urmare de o voce clară, articulată, care să-i protejeze și promoveze interesele.
Problemele Moldovei au dreptul să intre pe agenda națională.
(…)
Sunt probleme regionale importante, ce au fost ignorate, sistematic, de generații de politicieni – care sunt răspunzători, din toate punctele de vedere, de subdezvoltarea Moldovei:
Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic;
Rezultatul acestor politici se traduce prin inechități în alocările bugetare – care adâncesc, sistematic, decalajul dintre Moldova și regiunile cu creștere economică peste media țării; în 2018, de exemplu, Moldova – care înseamnă peste 20% din suprafața țării – a primit un umilitor 2,3% din bugetul național de investiții al Ministerului Transporturilor;
Regiunea e privită de decenii, în luări publice de poziții, prin lentila unor stereotipii care-o califică drept “primitor universal” de infuzii financiare. Datele arată însă, adesea, altceva: în perioada 2012-2015, de exemplu, regiunea Nord-Est a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) mai mult decât a primit înapoi prin realocări;
Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări;
Orașe mari – sau județe întregi, precum Galațiul sau Botoșaniul – sunt condamnate la izolare și declin accelerat pentru că nu-și pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii; și n-o pot face pentru că nu există conexiuni de transport adecvate și politici regionale care să le valorifice inteligent resursele, creativitatea, potențialul.
Nu capitala trebuie să aibă o țară, ci țara trebuie să aibă o capitală
(…)
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.
Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional”.
Dacă vrei ca în Galați să mai existe jurnaliști independenți, poți ajuta Alternativa – Jurnalism fără mogul să continue! Află cum.
