Ce poți observa la o mașină parcată despre cât se sapă și cum se modernizează bulevardele pe bani europeni

De exemplu, poți afla dacă se sapă la adâncimea corectă conform standardelor și poți anticipa dacă bulevardul modernizat va ține măcar cât a ținut înainte de modernizare.

Bulevardul Traian Vuia, aflat în prezent în excavare a fundației și refacere a părții carosabile – în cadrul proiectului de modernizare a bulevardelor Milcov, Traian Vuia, Henri Coandă și George Coșbuc, similar celui pentru bulevardele Siderurgiștilor și 1 Decembrie 1918 – pare a fi săpat, dar mai cu milă, așa.

Un Volvo XC90 (nicio problemă, n-are marca asta nevoie de reclama noastră), parcat în zona șantierului, ne poate dezvălui cum se respectă adâncimea de refacere a structurii rutiere asumată chiar în Memoriul de Prezentare elaborat de Primăria Galațiului.

Mai exact, în memoriu, scrie că viitorul carosabil va fi alcătuit, de sus în jos, de următoarele straturi:

„• 4 cm strat de uzură din mixtură asfaltică MAS 8 modificat cu pudretă de cauciuc și polimeri – cu proprietăți fonoabsorbante, conform SR EN (normă europeană transpusă în standard românesc, n.n.)  13108-5:2008;
• 5 cm strat de legatură din beton asfaltic deschis BAD20, conform SR EN 13108-1:2008;
• 8 cm strat de baza din anrobat bituminos AB31.5, conform SR EN 13108-1:2008;
• 20 cm strat din piatră spartă –amestec optimal, conform SR EN 13242;
• 30 cm strat de fundație din balast – amestec optimal, conform SR EN 13242;
• geotextil;
• 30 cm strat de formă din pământ stabilizat cu enzime ecologice”

Evident, ca să poți realiza toate aceste straturi, trebuie mai întâi să sapi actuala structură și s-o îndepărtezi până la adâncimea de 4 + 5 + 8 + 20 +30 +30 = 97 cm.

În mod special, am făcut poza exact de la nivelul superior al roții de 235/55R19 (235 mm lățime pneu, cu balon de înălțimea 55% din lățimea pneului = 129 mm pus pe jantă de 19 inci = 483 mm), adică 74,2 cm. Ca să nu faceți toate calculele, intrați pe comparatoarele de pneuri și vi se dau acolo orice dimensiuni legate de roți – pneuri și jante – vă interesează…

După cum se poate vedea, partea superioară a roții, chiar nițel dezumflată, trece nu doar peste nivelul de sub bordură, unde se va afla viitorul asfalt, dar și peste bordura însăși. Care mai are și aceasta 10-12 cm înălțime.

Pentru cetățenii cu spirit gospodăresc, cărora le mai pasă de banii lor cât de cât, chiar dacă i-au dat, prin taxe și impozite, autorităților să-i administreze, furnizăm mai jos și reperele constructive pentru restul de suprafețe refăcute. Tot din Memoriul de Prezentare al Primăriei, ca să lucrăm cu materialul „clientului”.

„Pentru parcări se propune următoarea structură rutieră:
• 4 cm strat de uzură din mixtură asfaltica MAS 8 modificat cu pudretă de cauciuc și polimeri – cu proprietăți fonoabsorbante, conform SR EN 13108-5:2008;
• 6 cm strat de legatură din beton asfaltic deschis BAD20, conform SR EN 13108-1:2008;
• 20 cm strat din piatră spartă – amestec optimal, conform SR EN 13242;
• 30 cm strat de fundație din balast – amestec optimal, conform SR EN 13242;
• geotextil;
• strat de formă din pământ stabilizat cu enzime ecologice.”

Total, minim 60 cm săpătură în adâncime, ca să nu vă mai obosiți la calcule.

„Pentru pistele pentru bicicliști se propune următoarea structură rutieră:
• 4 cm strat de asfalt turnat colorat;
• 10 cm strat de beton de ciment C12/15;
• 25 cm strat de balast.”

Adică aproape 40 cm trebuiau săpate trotuarele în zona pistelor de biclete.

„Pentru trotuare se propune următoarea structură rutieră:
• 6 cm dale din granit;
• 3-5 cm mortar;
• 10 cm strat de beton de ciment C12/15;
• 10 cm strat de balast.”

Așadar, minim 30 cm trebuiau decopertate și trotuarele în zona pietonală.

Bineînțeles, cei care aplaudă autoritățile indiferent de vreme, chiar și când îi plouă cu diferite „enzime” sau îi „prăjesc” cu diverse creșteri de taxe, vor aduce argumentul competenței. „Da’ ce, mata ești inginer ca să-ți dai cu părerea?” Ca și cum ar trebui să fii neapărat inginer să poți ține o ruletă în mână. Sau să fii filolog ca să poți folosi corect limba română chiar dacă ai diplomă de inginer…

Referitor la soluția stabilizării solului cu enzime ecologice, aceasta a fost aleasă, susține Primăria

„datoritǎ îmbunǎtǎţirilor pe care le aduce terenului de fundare, având în vedere problemele de tasare care pot apǎrea în timp, pe toatǎ durata de exploatare a străzilor. Stabilizarea solului cu enzime ecologice se va realiza cu utilaje specifice respectiv stabilizator/reciclator de soluri.”

Un reciclator de soluri arată ca în imaginea de mai jos. Dacă ați văzut așa ceva pe undeva, prin șantierele reabilitărilor de bulevarde, sau, dacă îl vedeți în prezent, anunțați-ne și pe noi, că venim să-i facem niște poze de album. Fotografii chiar! 🙂

În ce privește adâncimile detectabile din poza de deschidere, simțul de răspundere cu care se lucrează acum pe șantierele plătite cu 10 milioane de euro pe kilometru liniar, comparația și comentariile vă aparțin. Fiindcă și banii – fie ei și în mare parte europeni – și din buzunarele contribuabililor români, inclusiv gălățeni, vin.

Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!