Soluția de rentabilizare aplicată la Transurb Galați este aberantă – se reduce numărul angajaților de care este cea mai mare nevoie în momentul actual delicat, cu un parc de transport ieșit din durata normată de funcționare. În afară de troleibuzele contractate de Primarul Marius Stan în 2014, la Transurb nu a mai venit nici un mijloc de transport. Problemă contrariantă este dată de listele de concediere – pline de muncitori și de apariția în noua organigramă a mai multor posturi noi de salariați TESA. Este o soluție perplexantă, plesnită peste managementul alandala și deficitele grosiere existente.
Să enumerăm câțiva astfel de paraziți ai unei societăți publice, comparabilă cu un cadavru în descompunere, pe care mișună viermii bugetari.
Mocanu Gheorghe, pensionar, șofer pe mașina de la personal, se ocupă cu împărțirea de adeziuni la ALDE.
Mihail Vlasie, la TESA, e controlor de trafic (halal trafic! ) este pontat cu opt ore, dar este nevăzut-necunoscut.
Cristian Chiru, fost șef de autobază, mișună încă pe ici, pe colo, deși se zvonește că și-a dat demisia, a fost angajat chiar în perioada când se vorbea (pentru prostime) că se lucrează la eficientizare. I-au desființat postul, poate și pentru că imediat după angajare s-a cerut în concediu medical de refacere. Pus pe lista de concedieri, a plecat de la biroul TESA cu tot cu scaun. Asta se întâmpla chiar în perioada de valabilitate a Programului de restructurare Caliga, când nu trebuia să se mai facă angajări. S-au făcut!
Silvia Țarălungă a fost angajată pe post de operator validare, dar dacă tot nu sunt bani, ce și-au spus noii șefi? Să meargă la niște cursuri de perfecționare, mai ales că lui madam Silvia îi stă bine pe un post la achiziții. Chestia asta are un cinism nebun, acum când licitațiile de autobuze cad ca ciorile la gunoaiele dintre blocuri. Va să zică, canci autobuze/troleibuze/minibuze, dar madam Țarălungă face cursuri de perfecționare, să fie musai șef la Achiziții. Cică ar veni de undeva din Combinat, n-are nici în clin sau mânecă cu Transportul, dar nu contează. Știe Cristi Dima ce valoare are și ce merge sau nu merge la Transurb. Se putea face perfecționare pentru achiziții la Transurb cu oamenii aflați deja pe posturi, fără cheltuieli suplimentare? Nuuu! Era prea banal. Chestia cu aflatul în treabă la români ține încă…
Pensionarul Petrică Gheorghe e și el în programul ALDE, de încadrare în munca de partid a pensionarilor vânjoși și devotați cauzei. Ce naiba, nu poate fi Gigelul de Partid șofer cu normă întreagă pe la Transurb? Poateeee! Dacă-i ordin, cu plăcere, a zis directorul Cădinoiu, iar Petrică face planul de activism politic pentru interesul general, de manglire din bugetului public.
Veronica Bogos pensionărea și ea de o vreme, așa că a fost repartizată să îmbine plăcutul cu utilul procurării de fonduri de campanie electorală, deci își alungă plictisul la Biroul Personal Transurb.
Nu se știe dacă la Partid s-a discutat de cazul casierei care a delapidat 100 de milioane de lei în 2018, deci e cazul să susținem includerea ei pe lista sinistră de pensionari și ratați ai restructurării Transurb, care trebuie menținuți pe linia trasată de partid. E fraudă dovedită, contabilitatea știe cine și cât, dar conducerea este miloasă, a dat dracului dosarul și s-a trecut pe instrucțiunile de fir scurt. Transurbul este o instituție socială, de bazin electoral, așa că banii se recuperează blând, eșalonat, ca dna casieră să nu resimtă șocul financiar. E înscrisă la Partid, și împarte cadouri și pungulițe și stegulețe ALDE, deci preavizul nu se lipește de-al dracului de ea.
O altă lovitură măiastră a dat la Transurb și Anișoara Rotaru, căci muclesul de partid e mai tare decât disciplina și corectitudinea financiară. Fiind în locul care trebuie, a reciclat/falsificat abonamente și i-a ieșit o afacere frumușică – spre un miliard vechi. Când cei din sindicat au dibuit-o, conducerea miloasă și socială de la Transurb a aplicat din nou procedeul: să-și dea demisia, săraca, că doar nu a furat de la ei. Ăia de la Juridic n-au anunțat poliția, cum că recuperează din garanție. Care garanție de 50 de milioane n-avea cum să acopere 700 de milioane, evident. Nu la fel a fost cu vatmanul prins că a uitat să dea un bilet, a fost dat rapid afară.
De ce crește numărul de personal TESA? Ca să fie Marketing la Transurb, zice Cadinoiu și Vals! Marketingul jafului și al sinecurismului?
Ce e marketingul la Transurb? E un fel de management debil, făcut de profesioniști în ale amatorismului și improvizației. Cam cum ar fi să ai datorii neplătite și procese cu forul tutelar – adică Primăria, care este și acționar unic; să fii în criză (parazitarea cu cașcarabete), să devii monopolist și să ajungi la faliment; să ai mașini cu durata de funcționare depășită de două ori peste normă și să dai afară oamenii de la întreținere; să dai preavize de concediere, dar să bagi 15 posturi vacante în organigramă (la TESA); să ții trei juriști în schemă, deși un efectiv de 771 de salariați ar cere doar unul; să pierzi procese fără număr, deși a fost angajată o casă de avocatură din București și să se plătească bani mulți (27 miliarde lei vechi în 7 ani) familiei Jitaru; să plătești o rată lunară de 250 de milioane de lei pentru că Transurb (sau Primăria?) este incapabil să demoleze hala de la Autobaza 4 de pe terenul lui Jitaru; să-l auzi pe Primarul Puke că spune „ce te interesează pe mata că sunt șapte cu mapa și unu cu sapa?”; să vrei să vinzi, da să n-ai ce. Acesta este marketingul marca Transurb, via Cădinoiu și Vals.
De fapt, la rece privind rudimentarismul „marketingului” și a „producției” la Transurb, treburile ar merge la sigur și fără nici un serviciu de Marketig, pentru că mai jos de atât nici nu se mai poate.