Adevărul mincinoșilor. De ce trebuie luată în serios Jandarmeria când sesizează o lovitură de stat
Deși aparent hilară, plângerea Jandarmeriei vizavi de o eșuată lovitură de stat pe 10 august s-ar putea concretiza într-un dosar foarte serios și just, scoțând la lumină adevărul.
Această aparentă diversiune, urmărind probabil o comasare și strămutare a tuturor cercetărilor făcute de procurori strict la DIICOT, unde cică are PSD-ul mai multă trecere, ar putea reprezenta o capcană pe care diversioniștii și-au întins-o singuri, din propria prostie.
Ce spune Jandarmeria în plângerea ei? Invocă Articolul 397 din Codul Penal. Mai exact,
”(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”
„Armată” e clar, se referă la Jandarmerie. În niciun caz nu pot fi considerați „armați” câțiva surescitați cu niște PET-uri, pietre sau alte obiecte, fie ele și contondente. În schimb, arme, cu muniție despre care astăzi nici nu mai vor să dea socoteală, secretizând documentele stocurilor de proiectile, grenade, sprayuri etc. folosite pe 10 augist, aveau jandarmii.
Dar ceea ce neinteresează aici în principal este „scopul schimbării ordinii constituționale”, cum stipulează paragraful de lege.
Cine vrea să schimbe ordinea constituțională?
Piața, manifestanții, protestatarii? Cei care cer să pice Guvernul Dăncilă, dar și alegeri anticipate, lucruri care nu exced cadrul legal și constituțional?
Fiindcă anticipatele nu sunt o cerință neconstituțională! Sunt reglementate în Constituție. Italia număra, la 50 de ani după al doilea război mondial, vreo 40 de guverne…Protestatarii nu cer anarhie, revoluție, deși poate de ultima ar fi cazul! Nu. Ei spun alegeri anticipate. Un demers, constituțional.
În schimb, de-o bună bucată de vreme, se pare că ordinea constituțională vrea s-o schimbe un tovarăș de partid și gașca din jurul său. Care ar vrea ca, în țara asta, să nu mai avem o republică parlamentară cu o separație clară a puterilor în stat, o republică în care cetățenii au drepturi fundamentale și sunt niște oameni liberi.
Se pare că se vrea un stat în care șeful de partid îi spune Justiției ce să facă, îi spune președintelui ce să facă și, bineînțeles, conduce Guvernul ca și cum ar fi el prim-ministru… Ar însemna eșuarea României într-un astfel de stat o schimbare a ordinii constituționale?
Mai mult decât atât, de-o bună bucată de vreme se tot încearcă anularea multor drepturi fundamentale ale cetățenilor. Inclusiv cel la protest.
O „legalizare” a acestei anulări de drepturi cetățenești nu ar pretinde și o schimbare a ordinii constituționale?
Dictatura instituită prin interpuși
Să ne amintim că inclusiv protestele cetățenilor liberi, europeni și cu drepturi, sunt și în ziua de astăzi „tratae” cu niște legi de pe vremea instaurării întunericului autocrat iliescian.
Respectiv, Legea 60/1991 a adunărilor publice și Legea 61/1991 a ordinii publice, legi date de un președinte neocomunist și un guvern puternic aservit acestuia. Cei care au și conferit unei instituții militarizate, Jandarmeria, urmașă a trupelor fostei Securități, competențele încă neabrogate de a impune unor civili cât și cum să-și exercite drepturile, de a le da amenzi, de a-i aresta etc.
”(2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”
scrie la alineatul (2) al articolulului 397 din Codul Penal, cel implicat de sesizarea Janadarmeriei viazavi de o tentativă de lovitură de stat.
Păi, și astea, cu dovezi video, asta li se pote reproșa jandarmilor! Cine a ”întreprins acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor”? Păi, nu chiar jandarmii?
Mai mult, „săvârşite de mai multe persoane împreună” se referă clar și exclusiv la jandarmi. Fiindcă, după cum chiar Jandarmeria susține, nu s-a putut identifica niciun grup de, să zicem, instigatori: Că au venit și au acționat cică disparați… Perfect! Deci, cine s-au aflat în grup, până la urmă și la urmă în toată piața aia? Formațiunile de jandarmi…
Mai mult, secretizarea filmelor și documentele referitoare la acțiunea de represiune din 10 august, se înscrie exact ca o îngreunare, ba chiar împiedicare a exercitării uneia dintre puterile statului, cea Justiției.
Deci, cine ar fi, în fond, pasibil de închisoare de la 15 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi? Nu cumva „Jandragnerie” scrie pe făptași?…
Ocazia unui dosar unicat rezultat dintr-o singură plângere
Dacă mai există „berbeceni” prin DIICOT – adică procurori dedicați muncii lor, cu onoare, cu respect față de profesiune – există șansa ca sesizarea lui Cucoș de la Jandarmerie să întoarcă lucuruile împotriva celor care s-au folosit de această instituție de forță.
Fiindcă reprimarea protestelor, dacă ar fi avut succes și cetățenii ar fi devenit la fel de tăcuți precum cei din Turcia sau Ungaria, schimbarea ordinii constituționale nu s-ar fi oprit aici. Ar fi însemnat continuarea acțiunilor de reducere la tăcere a opoziției parlamentare, de anulare a independenței justiției, de îngrădire a atribuțiilor președintelui până la transformarea acestuia într-un element decorativ umanoid.
Plăngerea făcută de cei din Jandarmeria Română ar putea reprezenta, juridic, o ocazie unică.
Fiindcă niciunul dintre protestatari nu a făcut o plângere vizavi de o lovitură dată statului de drept! Oamenii au făcut plângeri, vreo 800, că au suferit diverse traumatisme, că au fost agresați fizic, că li s-au distrus bunuri, că li s-a împiedicat exercitarea unor drepturi, că au fost împiedicați în exercitarea profesiunii ca jurnaliștii etc.
Și, în lipsa unei plângeri specifie, aspectele unei posibile lovituri de stat încercate de o gașcă de partid prin intermediul unei instituții de forță aservite ar rămâne necercetate!
Pentru că, dacă acțiunea Jandarmeriei ar fi reușit, iar cei care au pus Jandarmeria să agreseze niște cetățeni în exercitarea drepturilor fundamentale ar fi reușit să instaureze deplinul stat polițienesc – cum am văzut, de exemplu, în Turcia, sau cum există în Rusia – practic, aceasta ar fi condus la o schimbare a ordinii constituționale de facto.
Nu mai eram o republică parlamentară democratică, bazată pe drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și pe contractul social. Ci ajungeam un lagăr în care niște băieți, printr-o instituție de forță, conduceau țara cum voiau ei și făceau ceea ce, în mare parte, fac și în ziua de astăzi: dictează celorlate puteri ale statului – pe unele le-au și subjugat, cum ar fi executivul și legislativul, la unele încă mai lucrează, cum ar fi președintele sau presa.
Cu acestă ocazie, vom putea vedea cam ce fel de procurori au mai rămas prin DIICOT, dar și dacă există asociații deștepte sau persoane fizice interesate vor presa DIICOT-ul ca această sesizare vizavi de tentativa unei lovituri de stat să fie cercetată temeinic, așa cum scrie la carte.
Un alt avantaj: pentru argumentarea propriei sesizări, Jandarmeria nu va mai avea acum motive să ascundă de procurori documente și filmări și alte probe în prezent secretizate.
Din care va reieși clar dacă am avut de-a face cu o lovitură de stat organizată, dacă o instituție, eventual una de forță, a încercat sau a fost pusă să încerce răsturnarea ordiniii constituționale printr-o înscenare…
Poți ajuta Alternativa – Jurnalism fără mogul să continue! Află cum
