Mii de gălățeni au venit la vot ca să nu aleagă pe nimeni! Nici măcar PSD! Cifre inexplicabile după numărarea voturilor

Rezultatele alegerilor locale în județul Galați sunt foarte ciudate în ce privește numărul de voturi nule.

Votul nul rezultă atunci când alegătorul nu știe sau nu vrea să-și exprime opțiunea deși s-a prezentat la urne.

În primul caz, pune ștampila pe mai mulți candidați individuali sau mai multe liste de partid, crezând că așa vor primi câte un vot fiecare. Situație greu de întâlnit totuși, în ziua de astăzi, când românii, chiar și în această parte de țară, au mai învățat câte ceva despre democrație și funcționarea votului după 30 de ani de postcomunism.

Cel mai adesea, omul vine la vot ca să fie sigur că nu se folosește nimeni de locul său pe lista de alegători, dar, fie din frustrare, fie din dezinteres, ștampilează intenționat aiurea și/sau mâzgălește buletinul cu diverse trimiteri genealogice sau reprezentări ale unui mic dejun ovo-carnivor.

În foarte puține cazuri ar fi de înțeles ca, pentru a nu-și exprima opțiunea, alegătorul să bage buletinul în urnă absolut gol. De ce ai face asta dacă tot te-ai obosit să vii de acasă până la secția de votare?

Iar la oraș mai e cum mai e să te dai jos din bloc până la școala din cartier. Dar în mediul rural, să vii cale de kilometri doar ca să bagi foile albe, neatinse, în urnă parcă nu prea e credibil, nu?

Fiindcă fix despre alegătorii din afara municipiului reședință de județ vorbim acum, la care procentul de voturi nule a fost de câteva ori mai mare decât la cei din municipiul Galați când a venit vorba de alegerea președintelui de CJ și a consilierilor județeni.

Chiar și dacă cineva a venit chitit să-și voteze primarul și consilierii din localitate, pe care-i cunoaște, de ce nu ar pune ștampila și pe candidații partidului din care fac parte aceștia, chiar dacă nu are mare idee despre ce brânză-n viață au făcut aceștia?

Gălățenii din municipiu cam știu cum se pune ștampila

Fiindcă sursa noastră din componența biroului electoral de circumscripție județeană (BECJ) care a avut curiozitatea să se uite în sacii cu voturi nule a descoperit că doar 10-15% aveau o urmă de întrebuințare, adică ștampilă pusă aiurea sau multiplu plus eventuale înscrisuri frustrate. Majoritatea covârșitoare erau buletine de vot goale-goluțe.

Iar noi am luat localitățile județului una câte una, pe site-ul AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) și am observat că în niciuna dintre celelalte unități teritorial-administrative în afara municipiului reședință de județ procentele de voturi nule nu au fost așa la candidații locali cum au fost la cei județeni.

Concret, ca să facem niște comparații, haideți să vedem cum stăm în municipiul Galați când în ce privește alegerea primarului și a consilierilor municipali:

• Total alegători prezenți la urne în municipiul Galați: 82.106
• Voturi nule la alegerea primarului Galațiului: 1.935
• Procentaj de voturi nule: 2,36%
• Voturi nule la alegerea consilierilor locali: 2.373
• Procentaj de voturi nule: 2,89%

Când a venit vorba de al doilea set de buletine, cel care să stabilească cine administrează întreg județul, în afara municipiului reședință, locuitorii orașului teilor au dat-o „indecisă” cam așa:

• Voturi nule la alegerea președintelui CJ în mun. Galați: 2.573
• Procentaj de voturi nule: 3,13%
• Voturi nule la alegerea consilierilor județeni în mun. Galați: 3.053
• Procentaj de voturi nule: 3,72%

Deci procentajul de nehotărâre al gălățenilor din orașul omonim nu-l putem cataloga ca fiind disproporționat între opțiunile pentru administrația locală și cea județeană.

În restul județului, indecizie mare, monșer!

Acum, ca să vedem care este distanța dintre nehotărârea (sau supărarea) locuitorilor din municipiul reședință față de cei din restul județului Galați, folosim următoarele date

• Total alegători prezenți la urne în tot județul: 211.370
• Voturi nule la alegerea președintelui CJ pe tot județul: 12.544
• Voturi nule la alegerea consilierilor județeni pe tot județul: 15.504

Din cele de mai sus rezultă că cifrele în județul Galați, mai puțin municipiul reședință de județ sunt:

• Alegători prezenți la urne în județul Galați minus reședința: 129.264
• Voturi nule la alegerea președintelui de CJ: 9.971
• Procentaj de nule: 7,71%
• Voturi nule la alegerea consilierilor județeni: 12.451
• Procentaj de nule: 9,63

Așadar, raportând între ele procentajele de mai sus, rezultă că avem de aproape 2,5 ori mai multă nehotărâre sau dorință de anulare a votului la alegătorii din afara municipiului Galați când vine vorba de alegerea „președintelui de județ” și respectiv de aproape 2,6 ori mai multă la alegerea consilierilor județeni!

Și, atenție, asta pe o prezență la vot mult mai conștientă civic!

Fiindcă în municipiul Galați s-au prezentat la vot 31,28% dintre alegători. Pe când, în restul județului, raportat la cei 129.264 de prezenți la urne față de 264.062 înscriși, reiese o „disciplină” a exercițiului democratic prezentă la 48,95% dintre alegători.

Uau! Respect! Aplauze!

Așadar, raportându-ne la prezența alegătorilor, avem de-a face, pe de-o parte, cu un simț al datoriei civice de alegător mult mai dezvoltat în județ. Inclusiv în orășele – Berești: 58,75%, Tg. Bujor: 49,21% – sau comune mari ori mici – Cerțești: 67,95%,  Negrilești: 63,03%, Cavadinești: 61,08%, Băneasa: 59,78%, Băleni: 56,23%, Buciumeni: 55,26%, Independența: 52,17%, Ivești: 48,62%, Corod 47,69%, Cudalbi: 50,83%, Frumușița: 51,22%, Braniștea 52,98, Smârdan: 50,40%, Vânători: 51,77%.

Pe de altă parte, avem de-a face cu procente uriașe de indecizie în ce privește alegerea administratorilor județului de care aceste localități depind în măsură mult mai mare, poate crucială, spre deosebire de municipiul reședință de județ.

Interesant este că, studiind rezultatele de pe pagina AEP, am constatat că în niciuna dintre localitățile județului nu s-au înregistrat procentaje de voturi nule într-atât de mari la alegerea primarilor și consilierilor loacli cum reiese că s-au înregistrat la alegerea președintelui și consilierilor de la județ (fiindcă rezultatele la aceste capitole, separat, pe UAT-uri, nu s-au publicat).

Acești alegători care au băgat buletinele de vot nule în urne fie nu au primit cum trebuie mesajele politicienilor fiindcă aceștia nu au știut să le explice, fie s-au procopsit cu buletine de vot goale fără știința lor.

Și într-un caz, și într-altul, datele de mai sus ar trebui să fie de mare interes pentru unii politicieni din zonă în pregătirea alegerilor parlamentare.

Fiindcă procentajele de indeciși prezenți la urne în municipiul Galați nu fac vreo diferență, nici măcar în ce privește obținerea unui post de consilier local.

Dar 5% la județ este procentajul minim de admitere a unui partid în rândul consilierilor județeni. Și cu puțin peste ia chiar două mandate. 7% este procentajul minim pentru o alianță și, cu puțin peste, se alege și cu trei mandate. 9,63% procentaj de voturi nule la alegerea consilierilor județeni, în opinia subsemnatului, este deja foarte mult pentru a putea fi explicat pe baze raționale.

Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!