Autoritățile ucrainene au ales să toarne gaz peste focul etnic
„S.O.S. Kievul închide prin lege toate școlile românești din Ucraina”
Cu această veste de ultimă oră, jurnaliștii de la publicația „BucPress”din Cernăuți au anunțat ce aduce noua Lege a educației adoptată de Parlamentul din Kiev.
În seara zilei 5 septembrie 2017, ora 18:21 – „marțea neagră” pentru școlile românești și ale altor minorități din Ucraina – Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. Sub pretextul alinierii sistemului de învățământ ucrainean la cel European, de fapt s-a pus la punct o lovitură ultranaționalistă împotriva comunității românești din Ucraina și a altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Articolul 7 al noii legi adoptate lovește ca o ghilotină – sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat , adică ucraineană
Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).
În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.
Până la apariția Legii noi a învățământului din Ucraina, era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.
Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”.
De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective.
Nu sunt deci dubii, politica deznaționalizării și ucrainizării totale a educației și respingerea grosieră a multiculturalismului european sunt evidente
Prin adoptarea acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina, Lilia Grinevici, a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege. În același timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală, care să asigure dreptul minorităților naţionale de a studia în limba lor maternă, conform Constituției și, în același timp, să le ofere posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană. „La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să crească”, a spus ministrul învăţământului din Ucraina. Justificarea acestei politici perverse are rădăcini de extracție sovietică- este altă variantă a cunoscutei formule „la cererea unui grup masiv de părinți, care preferă pentru copii lor învățământul în limba ucraineană”. Această motivare diversionistă circula în localitățile cu populație majoritară din Bugeac încă din anii 2014-2015, dar înainte de deschiderea noului an școlar era aproape o deviză a propagandei oficiale, confirmată și de mulți profesori/învățători români participanți la „Școala dunăreană de vară 2017” de la Colegiul Costache Negri din Galați.
Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea
față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului? Este vorba evident de un eșec diplomatic, sesizat prompt de presa din România. Blestemata clasă politică românească, impotentă sau chiar trădătoare, asistă cu pasivitate sau cu complicitate la exercițiile de forță sfidătoare nationalistă ale Ucrainei așazis europeană – închide școlile românești, deși Bucureştiul a susținut necondiționat autoritățile de la Kiev. Sau poate tocmai de asta?
România s-a remarcat în ultimii ani, odată cu izbucnirea conflictului Ucraina- Rusia, drept una din țările care a oferit sprijin puternic și necondiționat vecinului său de la nord. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al României şi diplomații noștri nu au reușit să obțină nimic pentru ca etnicii români care trăiesc pe teritoriul ucrainean să o ducă mai bine. Nu meritau românii din al treilea mare grup etnic din Ucraina -peste 400.000 de persoane –mai multă implicare și fermitate? Iată că nu!
Dovada irefutabilă și iremediabilă și regretabilă o oferă chiar madam ministru Păstârnac
ce s-a fotografiat la Kiev îndelung cu oficialii ucraineni, și a scos următoarea declarație de sinistru istoric:
„România este mulțumită de nivelul asigurării drepturilor minorității române din Ucraina”.
Vasăzică, de ani de zile, comunitățile istorice românești din Ucraina trag semnale de alarmă cu privire la faptul că sunt supuse de către autoritățile ucrainene la un proces draconic de deznaționalizare, presa de toate genurile, inclusive publicația „Bugeac”, editată de Societatea Jurnaliștilor din Galați, avertizează de cel puțin 4 ani despre fenomenul închiderii școlilor românești din sudul Basarabiei, pe fondul propagandei furibunde a „moldovenismului”(temă preferată a propagandei ucraineană), iar la nivel ministerial se stă într-o neadecvare grosolană la realitate.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat la Kiev, în cadrul întâlnirii cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klimkin, că România este mulțumită de nivelul asigurării drepturilor minorității naționale române din Ucraina, se arată într-un comunicat de presă remis de Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, preluat de TOCpress.
Textual, ministresa Andreea Păstârnac a spus: „Suntem interesați de păstrarea identității etnicilor români care locuiesc în Ucraina și, în același timp, îi îndemnăm să fie cetățeni loiali ai statului lor și susținem necesitatea cunoașterii adecvate a limbii ucrainene de către toți cetățenii Ucrainei”. Andreea Păstârnac, demisia!!?
Scoateți diplomația colaboraționistă din muțenia tâmpă cu care lucrează!
Niște concluzii de final ne îngrijorează. Kievul confirmă politica asimilaționistă de origine sovietică, și confirmă acuzele rusești care au dus la războiul din Crimeea si Donbas. Practic, parlamentul si guvernul ucrainean dau apă la moară escaladarii tensiunilor pe problema minorităților, în loc să se europenizeze și să negocieze convenabil și rezonabil, în perspectiva Europei de liberă circulație.
Exacerbând naționalismul șovin, Ucraina toarnă gaz pe foc, re-amorsează conflictului si-l extinde către sud-vestul Ucrainei
Prin semnarea tratatului bilateral în schimbul protecției minorității românești, România a oferit în 1997 un cec în alb Ucrainei De atunci încoace, România a devenit un sprijin pentru Ucraina în urma conflictului din Donbas și a pierderii Crimeei, dar reprezentanții statului român s-au ferit să pună pe masă problema minorității românesti în discuțiile cu omologii ucraineni, evitând chiar cu câteva ocazii să se întâlnească cu membrii comunității românești, să prefere întâlnirile cu românii din Bugeac prin miriștile din jurul Ismailului sau să finanțeze prin proiectele Direcției pentru românii din afara granițelor …biserici ale Patriarhiei Ruse.
Ultima speranță e ca și cum n-ar fi: e în pixul Președintelui Ucrainei
Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat Președintelui Petro Poroșenko să blocheze prin veto legea învățământului adoptată de Rada Supremă. În Apel se spune că Legea Educației în linii generale, dar și art. 7 despre limba procesului de învățământ „conține norme, care contravin articolelor 10, 22, 23 și 53 ale Constituției Ucrainei și vor determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale”. Și ce dacă?
