Ceac-bac, licitare și adjudecare-câștigător Navrom Bac!
O știre de cea mai ultimă oră rezolvă marea alarmare produsă de aprobarea în Guvernul PSD Grindeanu a podului peste Dunăre la Brăila. Phii, ce ne facem fraților, pierdem finanțarea de la finanțatorul Navrom Bac, scade cota afacerii, se prăbușesc profiturile, cota de acumulare și de profit cade sub 40% din cifra de afaceri , nenorocireeee! Și pentru ca firma ministrului de finanțe Viorel Ștefan să-și păstreze monopolul în traversarea Dunării(și banu gros pentru susținerea alegerilor democratice cu candidat unic și veșnic la Parlament), și pentru autovehicule, și pentru pasageri, ceac-bac, licitare și adjudecare-câștigător Navrom Bac, pentru trecerea de tip feribot de trecere a Dunării și frontierei româno-ucrainene de la Orlovca (Ucraina) la Isaccea (România). Așa s-a rezolvat marea dilemă privind căderea cifrei de afacei de la Navrom Bac Galați, prin construirea podului peste Dunăre de la Brăila.
Podul pe la Brăila este încă foarte departe, dar cu Viorel Ștefan ministru de finanțe PSD și acționar la Navrom Bac, linia de feribot Ro-Ro este extrem de aproape. Un nou punct vamal va fi înfiinţat la graniţa dintre România şi Ucraina, odată cu înfiinţarea unei linii de traversare a Dunării cu nave Ro-Ro între Isaccea şi Orlovka.
Trecerea Ro-Ro Isaccea-Orlovka ar putea deveni funcțională în aproximativ un an
pentru că la finalul câtorva ani de demersuri diplomatice, au fost obținute cam toate aprobările necesare. De curând, primarul din Isaccea, Anastase Moraru, a emis autorizația de construire a punctului vamal de pe malul românesc. Informațiile apărute în presă precizează că apariţia noului punct vamal introduce o nouă rută pe harta traseelor de transport de mărfuri în regiune. Operatorul care va asigura traversarea Dunării este Navrom Galați. S-a rezolvat astfel și marea dilemă a șefulului Departamentului de gestionare a complexului maritim și transport al regiuni Odesa, Gheorghii Zubko-nu se poate, este inacceptabil ca tot transportul Ucrainei să tranziteze greoi România pe la punctele de trecere a frontierei din regiunea Cernăuți și Zakarpatsk și prin tranzitarea R. Moldova! Ambele căi îngreunează accesul transportului ucrainean pe teritoriul României, ba mai îngroașă și punga Republicii Moldova cu 12 milioane de dolari anual, pe taxe rutiere, ecologice și de tranzit. Iată de ce Ucraina este interesată în dezvoltarea unui traseu sudic, ce ar face legătura cu Balcanii. În acest context, Ucraina a demarat două proiecte: reabilitarea traseului rutier Odesa-Reni și construcția terminalului de trecere a Dunării.
Lucrările deja au început și se preconizează ca bacul să fie funcțional în vara anului 2017. Partea ucraineană subliniază că ajungând pe malul românesc, transporatorii vor avea acces la coridorul rutier european E 87, care trece prin Isaccea și duce direct spre portul din Constanța. De construcția terminalelor pe ambele maluri ale Dunării se vor ocupa compania ucraineană TOV „Poromnîi kompleks Orlivka” și compania română „MBS-Invest”, cu susținrea unor investitori englezi și ciprioți. Volumul total de investiții este de 6 milioane de euro. Părțile au convenit ca pe traseu să circule două bacuri-câte unul din fiecare parte-și ca plecările să aibă loc la fiecare jumătate de oră.
Ce izbitor seamană caietul de sarcini cu ce face de foarte mulți ani, pe principii de monopol, Navrombac Galați, nu?
Zilnic bacul ar putea transporta 1.000 de vehicule și 1.000 de pasageri. Drept rezultat, coridorul rutier prin Orlovka-Isaccea ar scurta drumul din Odesa spre regiunile de litoral din România, Bulgaria și Turcia cu circa 200 km. Cifrele sunt îmbucurătoare pentru câștigătorul Navrom bac al ministrului Viorel Ștefan, și rezolvă alerta de pierdere de monopol, prin transferul fluxului de transport pe podul de la Brăila. În fond, este vorba de un egoism comercial feroce, ce a dat brânciul decisiv prăbușirii municipiului Galați și scoaterii acestuia de pe rutele europene de transport. Este locul aici a unei paranteze de circa 20 de ani. Este intervalul în care grupul de interminabili lideri politici grupați la PSD Galați au acționat deliberat pentru interesele unui grup restrâns de profitori ai momentelor electorale. S-a scris, s-a vorbit, dar nimeni n-a reacționat, mai ales „opoziția” penelistă, temperată de un alt profitor politic, preșul PNL Victor Dobre.
Istoria feribotului este lungă, dar suportă și multă lăț-lungime
Începe în urmă cu 20 de ani și nu este clar dacă se va termina în 2017 sau 2018. În urmă cu trei ani se făcea un pas important în realizarea acestui proiect. La Cartal-Orlovka s-a semnat acordul de cooperare între autorităţile române şi cele ucrainene cu privire la înfiinţarea noului punct de trecere a frontierei. Anterior, fuseseră parcurse mai multe etape. În februarie 2010, Consiliul Local Isaccea s-a asociat cu firma MBS din București, pentru o perioadă de 49 de ani, firma urmând să construiască edificiile noului punct internaţional de trecere, respectiv clădirile care vor găzdui Vama şi Poliţia de Frontieră, dar şi un hotel şi un restaurant. Suprafaţa pe care va fi amenjat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare. Investiţiile sunt estimate la 12 milioane de euro. În 2011, proiectul a obţinut şi susţinerea consiliului Euroregiunii Dunărea de Jos. În şedinţa din 10 octombrie 2012, Guvernul României a adoptat Memorandumul referitor la „Încheierea unui acord cu partea ucraineană privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno – ucrainene pentru pasageri şi marfă în regim rutier (bac) tip RO – RO între localităţile Isaccea (România) – Orlovca (Ucraina)“.
