În urma dezvăluirilor de pe Alternativa – Jurnalism fără mogul, cineva din zona Primăriei a ținut să ne atragă atenția că greșim când spunem că iluminatul festiv contractat a fost montat doar pe jumătate. Și s-ar putea să aibă dreptate! E posibil să nu fi fost livrat nici măcar pe-atât!…
Fiindcă noi nu am vorbit aici despre numărul de leduri sau de figurine formate de acestea. Ci de suprafața care trebuia acoperită, Și dovada stă chiar în caietul de sarcini, cel care trebuia respectat în integralitate pentru a se face plata celor 400 de mii de euro plus TVA, nu pe sărite.
Mai rău, analizând modul în care își apără caietul de sarcini unii dintre cei însărcinați cu supervizarea acestuia, am putea ajunge la o concluzie mult mai gravă. Și anume aceea că nu doar contractorul e de vină, că nu l-a respectat în totalitate, dar parcă ar fi fost și „ajutat” ca să nu facă asta.
Argumentul criticului nostru a fost că s-a respectat totuși Anexa 3 din caietul de sarcini, unde sunt totalizate elementele constitutive din care trebuiau alcătuite ornamentele luminoase festive.
Doar că aceste elemente trebuiau folosite pentru a se acoperi, evident, toate locațiile descrise în Anexa 2.
Argumentul „apărării”, deocamdată neoficial, a fost acela că Anexa 2 nu stipulează numărul de traversări și stâlpi pe care trebuiau amplasate figurinele și panourile, ci numărul de stâlpi existent și traversările posibile pe străzile respective.
Noi așa gogoși n-am mai fost puși de mult să înghițim, așa încât avem o remarcă dură de făcut.
Fals!
Primăria se preface că nu știe nici câți stâlpi are pe inventar
Să luăm, de exemplu, strada Traian Vuia, unde se precizează că ar fi 42 de stâlpi. Nereal, întrucât acolo sunt 54 de stâlpi din care, într-adevăr, pe vreo 10 nu se puteau amplasa panouri luminoase din cauza crengilor copacilor alăturați.
De asemenea, pe Prelungirea Coșbuc nu sunt doar 12 stâlpi de iluminat, ci de cel puțin două ori mai mulți. Dar, dacă numărați doar panourile luminoase festive, veți găsi vreo 11…
La punctul 17, pe strada Basarabiei, între bd. G. Coșbuc și P-ța Energiei, caietul de sarcini precizează foarte clar „panouri/stâlp” iar cifra înscrisă chiar corespunde realității, stâlpii fiind de toți de peste două ori mai mulți.
Corespunde realității și numărul de panouri amplasate pe strada Portului (20), între str. Navelor și Liceul de Marină, numărul real de stâlpi fiind mult mai mare deoarece strada merge până la clădirea Vămii. Și pe Basarabiei, între Coșbuc și Traian, iar apoi mai departe până în Mihai Bravu, am găsit numărul de panouri luminoase din caietul de sarcini. Iar stâlpii de iluminat, în total, sunt, evident, de cel puțin două ori mai mulți.
Dar cea mai evidentă dovadă că în caietul de sarcini este trecut, de fapt, ce trebuia să rezulte, o găsim la punctul 23 din Anexa 2: „Str. Măcelarului, în fața și în spatele spitalului Sf. Maria – 16 stâlpi”. Or, ce rost ar fi avut această prevedere dacă în realitate sunt 16 stâlpi numai în fața spitalului? Din care, evident, doar 8 sunt împodobiți…
Nici copacii n-au scăpat de batjocură
Dar cea mai evidentă dovadă a faptului că în Anexa 2 sunt trecute numărul de împodobiri care trebuie să rezulte și nu cel de stâlpi sau copaci existenți este chiar secțiunea referitoare la parcuri.
De exemplu, pentru esplanada de la blocurile P, sunt prevăzuți 70 de arbori. Argumentul celor care nu vor să înțeleagă că i-am prins cu mâța-n sac este acela că 70 de arbori sunt, de fapt, în realitate, pe aleea respectivă. OK, să zicem c-ar fi așa. Dar la Grădina Publică, Orășelul Copiilor și Parcul Eminescu doar 10 sau 20 de arbori sunt în realitate? Că doar atâția sunt trecuți în caietul de sarcini…
Ca să nu mai spunem că împodobirile de copaci sunt făcute mai degrabă la mișto. Niște plase de LED-uri aruncate sumar peste câteva crengi, cum se poate vedea în Parcul Viva, în ton cu pergolele împodobite din 3 în 3 sau nici atât.
Păcăleală nu doar la număr, dar și la calitate
Chiar dacă ne-am raporta doar la Anexa 3, cum ar vrea cei responsabili de îndeplinirea iluminatului festiv din acest an, tot reiese că, dat fiind ce avem pe stâlpi, contractorul ar trebui penalizat grav, poate cu mai mult de jumătate din contravaloarea contractului.
Bunăoară, chiar la poziția 1 (primul facsimil, de sus), observăm că traversările trebuiau realizate din 373 de „panouri montate transversal”. La 291 de traversări, câte am numărat noi în Anexa 2, înseamnă că unele traversări trebuiau făcute cu un panou, altele cu două. Evident, avem străzi late – Brăilei, Siderurgiștilor etc., cu trei benzi și scuar – dar și străzi mai înguste, cum ar fi Basarabiei, Domnească, Brăilei de la Inelul de Rocadă spre ieșirea din oraș etc.
Și, dacă se respectă cerințele din Anexa 1 pentru aceste panouri, respectiv dimensiunile minime de 4,5 m lățime și 1 m înălțime, traversările n-ar arăta a sărăcie, cu doar unul sau două panouri.
Iată mai jos cerințele după care trebuiau prezentate elementele de iluminat din ofertă. Dar oare s-au respectat?
Păi, să vedem. Noi ne-am limitat la primele două elemente, panourile transversale cu lățimea minimă de 4,5 m și înălțimea de 1 m, adică minim 4,5 mp de LED-uri și strălucire. La fel, și la figurinele de minim 2 mp (2 m înălțime x 1 m lățime) care trebuiau spânzurate pe stâlpi.
Iată mai jos niște fotografii edificatoare despre ce fel de panouri au acceptat oamenii Primăriei ca fiind conforme cu cele trecute în caietul de sarcini. Ca repere, puteți lua lățimea unei benzi de circulație (2,6-2,8 m) sau a autobuzului (2,4 m).
Iar mai departe vă prezentăm câteva figurine care cică ar trebui să aibă 2 metri pătrați de strălucire. În ultima fotografie puteți face comparație cu un panou indicator care are, totuși, 2×1 m.
Restul, cum ar fi perdelele de exemplu, deși le-am subliniat, nu le-am mai verificat. Că doar n-o să le facem noi toată treaba funcționarilor Primăriei, plătiți cu salarii nesimțite ca să închidă ochii după cum se vede.
Galațiul – client păcălit, dar cu banii luați purcoi
Chiar sub semnătura de avizare a primarului Pucheanu, sunt prevederi despre care oricine a ieșit din casă și a dat o tură prin oraș știe că nu s-au respectat. În niciun caz la nivelul celor 400 de mii de euro plus TVA de plătit conform contractului.
Ați văzut pe careva schimbând instalațiile arse măcar o dată de când le-au abandonat pe stâlpi?
Ca să nu mai spunem că prevederea aceea cu instalațiile care vor fi identice în cel mult două locații e de tot râsul când în nu mai puțin de șase locuri din oraș întâlnești aceleași stoluri de pescăruși demenți, aruncându-se de pe stâlpi aka bărcuțe pe valuri în viziunea contractorului.
Nici la brazii din parcuri nu s-au întrecut cu inspirația, în trei parcuri sunt aceiași brazi urâți, conici, ca niște capete țuguiate de funcționari pe care nu-i duce mintea decât la un lucru. În niciun caz la cum să ne cheltuie banii cu folos sau măcar cu puțin bun simț.
Iată așadar, pentru cei care cred că „90% din gălățeni nu știu cum să citească un caiet de sarcini”, cam ce amănunte am găsit noi și așteptăm să fim contraziși cu ruleta, nu pe vorbe.
În curând vă vom prezenta și care credem noi că a fost firul logic al sinuozităților contractuale, de la întocmirea caietului de sarcini până la execuția lucrărilor și plăți. Dar până atunci, poate se sesizează vreunul dintre „organele competente” înainte să-l sesizăm noi. Nu de alta, dar indicii credem că sunt mai mult decât suficiente.
