La Galați, se văd clar și tot mai des roadele a 30 de ani de neocomunism mascat în capitalism de cumetrie: reînvie munca patriotică.
Firma municipală care ar trebui să se ocupe de spațiile verzi preferă să-și îngrașe conturile și sinecuriștii de partid cu taxe luate pe nimic, iar bălăriile umplu parcurile, ducând răbdarea cetățenilor la lehamite sau la acțiuni disperate, pe cont propriu.
Gospodărire Urbană SRL, firma Primăriei Galați căreia i se concesionează periodic și constant – fără licitație – inclusiv serviciile de întreținere a spațiilor verzi, nu este interesată să încaseze bani prestând astfel de activități laborioase.
Deși i se dă firmei de partid, prin majoritatea de monolit a consilierilor locali pesediști, cât cere, indiferent de aberațiile din tarife. Sau poate chiar decontează spațiile verzi pe care rar le atinge măcar cu privirea…
Preferă să încaseze taxe uriașe de pe locurile de parcare și morminte, adică domeniul public, ce nu ar trebui să facă obiectul închirierii pe termen lung, nicidecum al unei exploatări de către o entitate comercială în vederea obținerii de profit.
În asemenea condiții, gălățenii, dacă vor să aibă un oraș în care parcurile să nu arate ca niște jungle pline de bălării, trebuie să iasă la muncă patriotică.
Marian Dumitru, un tânăr care s-a remarcat adesea în Galați prin atitudine civică în special în domeniul ecologiei, fondator și promotor al Radarului Copacilor și grupului Curățăm Galațiul, a ajuns să tundă singur iarba în parcul de pe strada sa fiindcă bălăriile din acesta au depășit jumătatea statului de om.
L-am găsit vineri, 28 mai, cosind de zor Parcul Poșta Veche, reabilitat din banii cetățenilor de fostul primar și lăsat cu brio în paragină de actualul.
Interesant este că Dumitru nu are vreo grădină în care să-i trebuiască o mașină de tuns iarba și de aceea nici nu posedă așa ceva. Dar din disperare, ca să nu-și scoată copilul în parc printre bălării, a împrumutat o cositoare, a pus benzină din banii lui și efort pe timpul și sudoarea sa ca să facă un bine inclusiv concetățenilor care locuiesc în zonă.
Prin efortul său, lăudabil dealtfel, capitalismul de cumetrie poate continua nestingherit la Galați, unde instituțiile administrației locale sunt de 30 de ani pradă neocomuniștilor, denumiți FSN, PDSR, apoi PSD.
Profit din taxele cetățenilor, pierderi decontate tot lor, muncă puțin spre deloc
În locul unei piețe concurențiale, toate serviciile publice importante – transport local, piețe, spații verzi, parcări, salubritate, reparații de străzi – sunt în mâna unor firme de tip SA sau SRL ale Consiliului Local. O entitate fără personalitate juridică, dar cu o majoritate politică inexpugnabilă care stabilește inclusiv bugetele și afilierea politică a personalului angajat în aceste firme locale practic de stat. Stat capturat.
Și în timp ce cetățenii găsesc modalități proprii de a-și face traiul urban acceptabil sau ocolesc gunoaiele, gropile și bălăriile în viața lor grăbită și cenușie de sclavi plătitori de taxe, firmele municipalității huzuresc pe alese, împărțindu-și profitul între sinecuriștii și atârnații politic, dar și distribuind pierderile, când e cazul, pe spatele acelorași cetîeni spoliați.
Gospodărire Urbană SRL preferă să jupoaie cetățenii de taxe de parcare pe domeniul public și chirii la morminte.
Ecosal, serviciul de salubritate, taxează gunoiul mai mult ca în multe alte orașe, plus o taxă de ecarisaj deși nu prea mai sunt câini în Galați de ani buni.
Și, în timp ce deșeurile sunt în foarte mică măsură colectate selectiv sau măcar ritmic ca să nu dea pubelele pe afară, Ecosal distribuie mare parte din încasări către firme de casă, antamate prin încredințări directe, să cârpească gropile de la un sezon ploios la altul.
Adiministrația Piețelor pune taxe mari și lacome ce nu pot fi plătite, evident, decât de SRL-uri engrosiste, iar micii producători trebuie să se mulțumească statutul de ilegaliști la un colț de stradă, la mila intemperiilor și a hachițelor polițiștilor locali. Iar cetățenii nu au altă șansă decât să cumpere scump și prost, la fel ca în supermarket.
Încălzire centralizată nu mai există de ani buni la Galați, dar SRL-ul Calorgal, tot al Consiliului Local, primește subvenții de la buget ca să concureze firmele private în piața service-ului și înlocuirilor de centrale termice de apartament.
Iar Transurb se gândește cum să vândă bilete valabile o oră dacă tot reușesc autobuzele sale (fiindcă tramvaie nu mai circulă de mult în Galați) să întârzie sistematic în stații sau chiar să facă o cursă din trei pe anumite trasee.
În acest paradis al afacerilor pe banii contribuabililor, cu politrucii și rudele lor bine îngrășați de la buget, e clar că gălățenii nu pot decât să tacă, să înghită și, eventual, să se descurce cum pot, precum acest cositor de ocazie din imaginile de mai jos. Sau pot alege să nu mai fie gălățeni, ci brașoveni, clujeni, bucureșteni, timișoreni sau chiar canadieni, britanici, spanioli, americani etc.
Or, ar putea alege să schimbe ceva, bătând tare cu pumnul în masă. Dar ți-ai și găsit să se întâmple așa ceva, la Galați, unde neocomunismul mascat de capitalismul de cumetrie a devenit politică de stat.
Mai jos, în video, aveți un dialog cu cetățeanul inimos ale cărui inițiative civice, dincolo de munca patriotică sunt tot mai rar spre deloc împărtășite de concitadinii săi.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim!
