Primăria Galați își exportă minciunile și peste granițe, până în inima Uniunii Europene (UE). Galațiul s-a înscris în rețeaua BluAct, din care fac parte 7 orașe portuare, și a primit fonduri europene prin programul Urbact III. Oficialitățile din Galați au prezentat Portul Galați și Faleza din Galați în mod penibil și mincinos, alcătuind un film de prezentare jenant, neconform cu realitatea, doar pentru a pune mâna pe finanțarea europeană. Banii au ajuns la Galați, dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu sumele alocate.
Or fi cei din UE vigilenți și atenți la implementarea proiectelor europene, dar uneori sunt și ei depășiți de învârtelile de tip alba-neagra practicate de autoritățile locale mioritice.
Timp de 2 ani și jumătate, din decembrie 2018 până în iunie 2021, Galațiul a făcut parte din proiectul BluAct, finanțat din bani europeni.
Concret, BluAct este o rețea de șapte orașe portuare europene, printre care se numără Piraeus (Grecia), Matosinhos (Portugalia), Burgas (Bulgaria), Mataro (Spania), Ostend (Belgia), Galați și Salerno (Italia) cu scopul de a împărtăși bunele practici privind antreprenoriatul din economia albastră.
„Obiectivul principal al proiectului BluAct l-a constituit promovarea antreprenoriatului și inovării în domeniul economiei maritime, inițiativa BlueGrowth propunându-și să susțină start-up-uri și antreprenoriatul sustenabil.
Bugetul proiectului a fost de 645.596,04 euro, din care bugetul alocat municipiului Galați 70.421,61 euro și a fost implementat în perioada 04 decembrie 2018 – 04 iunie 2021″,
precizează Primăria Galați într-un comunicat oficial postat pe site-ul instituției, la începutul lunii iunie 2021.
Așadar, Galațiul a primit numai 11% din suma alocată celor 7 orașe portuare, adică 70.421 de euro, clasându-se pe ultimele locuri.
„Implementarea proiectului la Galați a dovedit că doar printr-o colaborare de tip elice cvatruplă realizată între administrația locală – mediul academic – mediul de afaceri și sectorul ONG se poate dezvolta sustenabil o comunitate.
Această competiție a ideilor de afaceri în domeniul economiei albastre trebuie să devină o tradiție pentru Galați, aceasta contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial, la crearea de noi locuri de muncă și, în consecință, la creșterea nivelului de trai al gălățenilor”,
se mai spune în comunicatul postat pe site-ul Primăriei Galați.
Pentru a obține finanțarea europeană și a putea justifica apoi că banii primiți au fost cheltuiți cu folos, cei din Primăria Galați au organizat printre altele și un film de promovare.
Special am lăsat la final, după partea cu Galațiul, și momentul în care cei din Mataro (Spania) vorbesc despre orașul lor aflat la 30 de minute distanță de Barcelona, atașând imagini care te lasă mască (vezi video mai jos).
Imaginile din Galați, comparate cu cele din Mataro, par desprinse de pe un islaz sătesc, dintr-o localitate abandonată de autorități, cu o faleză execrabilă în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, cu excepția tonetelor cu vată de zahăr și floricele, ca la târgurile cu manele și tiribombe.
„De pe țărm, orașul Galați, aflat la mila 80 a Dunării, la confluența dintre Siret, Dunăre, Prut, cu o faleză largă și amenajată pentru promenadă, oferă condiții pentru aplicarea principiilor economiei albastre”,
spune Camelia Vizireanu, coordonat local al grupului BluAct, în clipul de promovare realizat de Primăria Galați.
După care intervine Costel Hanță, director la vremea aceea în cadrul Serviciului Proiecte şi Finanțări Externe din Primăria Galați, care între timp s-a pensionat, locul său fiind luat de Ovidiu Costea, soțul PSD-istei Marcela Costea, care a fost numită de curând director general la Piețe Galați de administrația Pucheanu.
„De ce albastră? Se referă la economia maritimă și marină, iar Galațiul, care este un port la Dunărea maritimă, îndeplinește condițiile de eligiblitate”,
minte cu tupeu fostul director Costel Hanță, acredintând ideea că Galațiul ar fi un super port, extrem de dezvoltat, unde navele stau la coadă ca să acosteze, să tragă la mal ca să preia marfă sau pasageri, după caz.
Iar cel mai penibil moment este adus în clipul de promovare de moștenitorul lui Hanță, noul director Ovidiu Costea al Serviciului Proiecte şi Finanțări Externe din Primăria Galați.
„Aici, în partea de jos a orașului, se vântură bogățiile și marele negoț al portului. Aici sunt fabricile, gările, pescăriile și docurile cu largul lor bazin înconjurat de magazii de grâne și de mărfuri, la ușa cărora trag corăbiile din Dunăre ca o trăsură la scară. Aceasta e vatra Galaților vechi, vestita schelă a Moldovei, Veneția Mării Negre, cum îi ziceau odinioară scriitorii străini. Citat din Alexandru Vlahuță – România pitorească”,
spune directorul Ovidiu Costea, de parcă Portul Galați ar mai fi în ziua de azi plin de vapoare și corăbii, plin de bogății, fabrici și pescării.
În realitate, Portul Galați a devenit de multă vreme o umbră a ceea ce era pe vremea când Alexandru Vlahuță scria despre el, în anul 1901, când a publicat „România pitorească”.
Acum, vorba primarului Pucheanu, aici mai opresc doar din când în când navele de croazieră când au „decesuri” și trebuie musai să acosteze în Galați.
În rest, toată lumea ocolește Galațiului.
Dar iată că cei din Primăria Galați trăiesc într-o realitate paralelă și sunt în stare să mintă în cel mai mizerabil mod pentru a obține bani europeni, realizând materiale de promovare penibile și mincinoase.
Ce s-a întâmplat cu cei 70.421 de euro obținuți de Galați prin proiectul BluAct?
Nu știe nimeni. Probabil că s-au organizat niște conferințe în cerc restrâns, s-au făcut câteva ședințe degeaba, s-au cheltuit bani europeni pentru a promova… un nimic și cu asta-basta.
Cert este că pe Faleza Dunării și în Portul Galați nu se simte nimic schimbat după ce Primăria Galați a obținut această finanțare din bani europeni.
Filmul integral, de 11 minute, cu toate cele 7 orașe portuare din proiectul BluAct, îl puteți vedea mai jos.
Asta ca să vă convingeți cam cât de rău arată Galațiul în comparație cu celelalte orașe portuare și cât de departe suntem de porturile din lumea civilizată.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.
