Sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 11:00, va fi inaugurat Monumentul Apărătorii orașului Galați, o reclădire fidelă a celui distrus în 1962 la insistențele sovieticilor.
Celebrând luptele din 7-9 (20-22 după noul calendar) ianuarie 1918, arcul omagial străjuit de acvilă va aminti, la fix 100 de ani, de Bătălia pentru Galați, singura confruntare militară de amploare care a avut loc pe teritoriul României în anul Marii Uniri.
Colecționarul și pasionatul de fotografie Costel Gheorghiu, redevelopând cadre de-ale marelui fotograf gălățean George Maksay păstrate în arhiva Muzeului de Istorie, a dat peste imaginea de mai sus, înfățișând Monumentul. De atunci, a tot insistat pe lângă autoritățile gălățene ca acesta să fie reclădit și demersurilor sale s-au alăturat și cei de la Asociația Renașterea Galațiului, entitatea juridică organizată de cei mai activi membri ai grupului Vechiul Galați în Imagini.
Dintre oamenii politici, surprinzător, prima mână de ajutor consistentă a venit de la controversatul pesedist Nicolae Bacalbașa, la vremea inițierii demersurilor președinte al Consiliului Județului.
Astfel, a fost readusă în atenție inclusiv bătălia comemorată de edificiu, un eveniment istoric foarte detaliat relatat de istoricul Constantin Kiriţescu în „Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, ed. A II-a, editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1925. Dar, din păcate, Kirițescu a fost interzis după venirea comuniștilor și inclusiv astăzi manualele de istorie amintesc fugitiv și neclar bătălia de la Galați.
”În acel început de an, 1918, aproximativ 2.000 de militari români au apărat oraşul Galaţi de la distrugere şi ocupare, luptând împotriva unităţilor militare bolşevizate, din cadrul Armatei a 6-a rusă, aflate în retragere de pe frontul din Moldova. (…)
În această confruntare au conlucrat trei arme ale Armatei Române – marina, trupele terestre, aviația – caz unic pentru o bătălie desfășurată pe teritoriul României în Primul Război Mondial.
În memoria acelor lupte, oraşul erou Galaţi a fost decorat de Regele Italiei, prin generalul Pietro Badoglio (1921) şi de Preşedintele Franţei, prin generalul Henri Mathias Berthelot (1922), acordându-i-se Crucea de Război a Italiei şi Crucea de Război a Franţei.
În anul 1923, Societatea Luptătorii Patriei, a demobilizaţilor ofiţeri şi grade inferioare din Galaţi, propune Primăriei ridicarea unui Monument închinat Apărătorilor oraşului Galaţi. Monumentul a fost realizat de marmorarul Ioannis N. Renieris și amplasat la întretăierea străzilor Brăilei cu Balaban (actuală I. L. Caragiale)”
se arată într-un comunicat al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” transmis redacției Alternativa – Jurnalism fără mogul, partener media al acestei lăudabile inaugurări-rememorare.
Trupele ruse bolșevizate care au ales să dezerteze și să atace Galațiul, aflat în spatele frontului, erau diviziile a 9-a și a 10-a din Corpul Siberian, o unitate militară rusă de elită. Fiecare divizie număra câte 5-6 mii de soldați și, în total, dispuneau de aproximativ 90 de tunuri, artilerie ușoară de tranșee, sute de mitraliere etc.
Apărătorii români le-au ținut piept eroic, inclusiv în atacuri la baionetă, dar și cu ajutorul a trei avioane de bombardament trimise după două zile de lupte.
Amănunte incredibile găsiți despre aceste lupte aici, într-un articol consistent și documentat de pe România Digitală. Din 26 de eroi români, zece au fost gălățeni, iar numele lor le veți putea citi, de mâine, săpate în piatra monumentului.