A fost teritoriul unei nevroze generalizate, plină de înjurături și nervi, create de interzicerea circulației pe una dintre străzile forte ale municipiului-Stadionului. Tixită de mașini de toate calibrele, str. Brăilei nu putea fi parcursă (între intersecția cu Stadionului și Oțelarilor) în mai puțin de jumătate de oră.
Criza insuportabilă, sfruntată, specifică/normală de locuri de parcare din Galați s-a amplificat la nivele incredibile, mașinile fiind parcate în cele mai bizare poziții, inclusiv travers pe trotuar.
Stadionul Dunărea, văcsuit și spoit la repezeală pentru evenimentul Forza ZU a fost jalnic, a demonstrat forța de improvizție a găștii de functionari și directori de ocazie, aciuați la Primăria Pucheanu. Bălțile create de ploaia torențială de început de șou au demascat cât de toxică este gașca care strunește finanțele publice ale Galaților către conturile clienților politici. Nu numai că publicul a fost forțat să stea în picioare, ca să nu ia în fund un fier beton tăiat cu flexul (dacă voia să se așeze). Mai mult, a stat cu tălpile într-o mlaștină de gazon sau a traversat o pistă –lac sau a intrat în stadion printr-o băltoacă de poartă. Să ne mai mirăm că este iminentă alunecarea Falezei spre Dunăre – din motive de supraîncărcare cu sarcini și drenaj scăpat de sub control – de niște imbecilii aroganți din Primăria Pucheanu?
Cine a vrut să vadă a văzut: în timp ce pulimea (termen academic, activat de CTP cu mult succes cu ceva ani în urmă) a stat în picioare, pentru că nu putea să se așeze pe ciment mucegăit încă din Epoca Ceaușescu, dres în tehnica „cancioc și mistrie”la plesneală, fericiții clienți favorizați ai Epocii de tristă amintire Pucheanu-PSD au stat fericiți și radioși în tribuna oficială, în mijlocul cărora a jubilat Florin Pâslaru (salutat și pupat scârbos de Buzdu și Morar, pe teme de scrumbie sifonatoare cu mare forță).
Este de fapt evenimentul forte al Forzei ZU, schimbarea care a făcut neplictisitoare recitalurile de adunătură din program. A dat accentul de care avea nevoie Forza Zu, ca eveniment rutinal național, prin care o televiziune își face numărul de audiență pe banii unei comunități care se bucură că tocmai i s-a dat circ și divertisment pe banii ei, sifonați de pucheni mediocri, cu talentul tembel specific.
Dezgunoierea stadionului de către Ecosalul Pucheanu în timpul concertului ar fi fost o victorie de etapă și o civilizare neașteptată a provinciei serbede care este Galațiul de Covurlui sub stăpânirea veșnică a PSD. N-a fost nici de data asta. Bateriile de cabine de toalete volante, ce răspândeau peste tot stadionul un damf de urină și fecale, aduse în locul toaletelor originale (cu ușile sigilate cu PAL), se pun la socoteala de apoi a vulgarizării de forță a unui municipiu nefericit, captiv sub stăpânirea veșnică a PSD.
Lora a cântat imediat după ploaie. A fost de fapt singurul artist de forță care a produs emoție artistică. Prin hazard, emoția s-a consumat pe un stadion aproape răvășit de aversa de ploaie și de rearanjarea spectatorilor printre noi bălți și mlaștini de gazon brutalizat. Ce bine se lipește aici rima lui Buzdu: “Fie soare, ploaie, frig/ Forza ZU Galați e Champions League”. Adică, mai pune mata două kile și sar și eu gardul cimitirului.
Află în acest link cum poți să susții financiar activitatea publicației independente Alternativa – Jurnalism fără mogul.