„Este prăpăd în centrul și nord-estul județului Galați, unde ploile abundente au provocat viituri puternice și creșterea rapidă a mai multor cursuri de apă. Apa atinge în anumite locuri chiar și peste 1,5 metri, ceea ce a făcut ca drumuri și gospodării din mai multe comune să fie inundate, iar oamenii să fie în pericol. În decurs de șase ore, locuitorii județului au fost avertizați prin trei mesaje Ro-Alert de pericolul de inundații, dar au existat numeroase cazuri în care oamenii, mulți bătrâni sau cu probleme medicale, nu au avut cum să se pună la adăpost și au fost surprinși de ape. Patru persoane și-au pierdut viața, dar e posibil ca numărul victimelor să fie mai mare. Polițiștii, alături de jandarmi și pompieri continuă să monitorizeze situația și să ia măsuri pentru a reduce impactul inundațiilor.”
Dacă jurnalista în cizme de la România lui Ghiță e la Slobozia Conaci(sic!) și simte cum îi urcă apa pe carâmb, nu prea simte cum e să fii Prefect de Galați Prefecta plantată de PSD la Palatul Administrativ – Naggar Andreea-Anamaria.
Din imaginile diluviu vărsate de televiziunile senzaționiste de România, se vede ceea ce am mai văzut de atâtea ori la tradiționalele și repetabilele inundații, din aceleași localități, în 2005, 2007, 2010, 2013, 2016, 2024, etc. – haosul administrativ, corupția din primării, rapturile bugetare din proiecte fantomă, autorizații contrafăcute, lucrări pentru drenaje fictive, sifonări ale finanțărilor pentru îmbunătățiri funciare, fanfaronada compasiunii autorităților județene și naționale.
Am spus fanfaronadă? Hodoronc tronc, Ciucă și Ciolacu, aflați în Campania de aflători cu trebi obscure pe la Guvernarea României ireală, zboară cu elicopterul peste gospădăriile populimii suferinde și sinistrate
ca să fie filmați când dau câte un dupac peste ceafă Autorităților locale, aflate și ele într-un heirup-ul bugetar abject. Adică în viermuiala muncii de Partid, nici măcar prefăcându-se competente și degrabă interveniente în nenorocirea prăvălită de Ăl de Sus peste cetățenii aflați deja în mocirla administrativă josnică din Galații Covurluiului foaie verde. Ce mai, e îngrămădeală mare, lipitori bugetare fără număr și hoarde de politruci populează subit mâlul format pe câmpul muncii sinecuristice.
Ce trebuie făcut pentru ca cetățenii să nu mai fie surprinși de torenții de ape pluviale în case? Foarte puțini, chiar și din cei care suferă cumplit în „agoniseala de o viață” din cauza imposturii și lăcomiei „aleșilor”, își pun serios această întrebare.
Anii trec, turma de oi docile calcă mâlurile către urna de vot pentru a pune ștampila de vot pe „Partidul Nostru” și nimeni (încă) nu a pus mâna pe bâta de șef hotărât de turmă? Nu! Nimeni nu izbește cu bâta în pământ să ceară: lucrări de deviere a apelor în exces, diguri de retenție, drenaje de mare capacitate, decolmatări periodice!
Nu se întâmplă niciodată, clienții și jupânii de Partid nu au timp pentru astfel de proiecte comunitare. Ei au doar grijile muncii de partid și ale jafurilor bugetare.
Este exact ceea ce se vede prea bine și prea târziu, ori de câte ori vin apele: iau cu ele tot ce întâlnesc în cale: străzi, case, mașini, poduri, garduri, oameni.
S-a văzut, se vede și se va vedea cât de curând din nou – aceleași sifonaje de fonduri publice, aceleași subdimensionări ale amenajărilor pentru drenaje sau chiar facturarea de lucrări niciodată executate vor aduce peste cetățeni noi inundații, sinistre și distrugeri.
Dacă punem la inventarul sinistrelor din cauze de amatorism administrativ și numirile de prefecți-politruci de partid (de tip Andreea Anamaria Naggar) catastrofele pe bază de diluvii pluviale vor fi veșnice
Am probat aceste tehnicalități cinic – (i)responsabile ale pierderilor programate pe drumul de la Galați la Tg Bujor, în ziua de sâmbătă, 14 septembrie 2024.
Serviciile de coordonare și intervenție rapidă ale Prefecturii „domnișoara Prefect Naggar de PSD” au fost sub orice standard de eficiență. Nu a lansat mesajele de alertă și mobilizare către autoritățile locale, pentru a marca sau bloca zonele cu risc de inundare a drumurilor publice pe anumite segmente. Efectul a fost că două autoturisme au fost surprinse de viitură și au zăcut ore întregi scufundate în apă. Nici o intervenție a serviciilor de salvare și urgență nu a fost semnalată timp de trei ore cât am stat în zonă. Zeci de mașini au venit și s-au întors din drum. Serviciile funerare pentru o înmormântare la Moscu au făcut și ele cale întoarsă. Nici un utilaj de intervenție, măcar pentru simularea implicării, nu și-a făcut apariția la bucata de drum scufundată sub apă.
Lipsa de coordonare si reacție din partea domnișoarei prefect s-a simțit și în posibilitatea ca anumite utilaje specifice (pompe, buldoexcavatoare) să fie aduse la Umbrărești și la intersecția cu drumul spre Moscu, pentru a grăbi decolmatarea și evacuarea apei. Nu cumva faptul că ISU Galați a fost depășit de situație și avea insuficienți oameni în teren trebuia prevenit printr-o solicitare a sprijinului din alte județe, poate chiar și de la armată?
Dacă nu se intervenea de la București ori din partea șefilor politici (care au inteles rapid magnitudinea problemei) ai doamnei prefect, ar fi fost mult mai vizibilă care este capacitatea (redusă) prefectului de a coordona activitățile într-o situație de urgență.
Evident, în acele trei ore de monitorizare, cârdul de mașini format pe drumul scufundat sub ape la Umbrărești și zecile de călători din zonă nu au primit nici o informație sau avertisment, de la echipajul de Poliție plantat la fața locului, din surse prefecturale sau ISU, despre reluarea (sau nu) a circulației.
Trebuie notate în acest context tragic, fie și în fugă, contribuțiile stil „păzea, vin ape mari și murdare” a doi ciocli bugetari, care au pus bazele inundațiilor repetate și previzibile: Costel Fotea, președinte de județ, care a superavizat proiectul de „modernizare” a drumului județean Galați-Tg Bujor, parcă programând astfel de inundări catastrofice ale drumului în segmentele care sunt sub mâl și ape chiar și la torente mai mici (cum au fost cele din 2016 și 2020).
Al doilea cioclu bugetar este de fapt un obscur guzgan al îmbunătățirilor funciare, Petre Bărceanu, care era chiar director al instituției FTIF-ANIF Galați, pe când se produceau inundațiile devastatoare din 2013, exact unde se produc astăzi, și care stătea ascuns în birouri, să nu-l găsească ziariștii, să nu dea explicații pentru „îmbunătățirile funciare” făcute doar pe hârtii.
Să rememorăm! În noaptea de 11 septembrie 2013, în zona localității Pechea, nouă oameni au murit, luați de ape, și zeci de case au fost complet distruse. În 2016 au avut loc inundații puternice în același loc, pentru că digul de protecție și relocarea unor gospodării au rămas vorbe-n vânt.
Acum, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, tot în zona Pechea – Cuza-Vodă, două baraje piscicole au cedat. 252 de persoane evacuate, patru morți – iată bilanțul unui sinistru anunțat.
După inundațiile din 2013, Guvernul urma să construiască un dig, dar în 2017 încă nu se avansase cu nimic. „După inundațiile din septembrie 2013, Guvernul României a acordat prin mai multe hotărâri de guvern 27 de milioane de lei (6 milioane de euro), plus ajutoare în alimente și materiale de construcție.
În plus, Consiliul Județului a mai dat alte 570.000 de lei pentru localitățile afectate de viitură. Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru reabilitări comunale, sprijinirea polulației și realizarea de lucrări hidrotehnice.
Dacă în 2013, cantitatea de precipitații a fost de 150 l/mp, în 2016 au fost 200 l/mp. Iarăși revărsări, iarăși inundații. Fatalitate, cele trei milioane de euro cât costă digul salvator s-au scurs prin deversoarele electorale din nou. Treimea din populația din Cuza Vodă și jumătate din cea de la Slobozia Conachi așteptau oarecum nepăsătoare și resemnată următoarea inundație. Și iată că de ziua Sfintei Cruci veni.
Cităm la final un extras din publicația „defapt.ro”, cu ce zice primarul de la Cuza Vodă despre cauze și fapte: „Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri de pe Valea Rea, zona Pechea, unde, când plouă abundent, sunt captate apele din jumătate de judeţ. Cele trei diguri au fost distruse şi acum sunt terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor diguri! Că, dacă vine puhoiul de la Corod, Corni şi de unde mai vine, nenoroceşte”.
Mai avem şi valea Lozovei care trece şi prin comuna noastră şi apa care vine de prin Cuca, Băleni trece tot pe la noi! Iar de-a lungul pârâului Suhu ar trebui eliminate toate podeţele care nu au lărgimea normală. Sunt şi poduri mai largi cum avem în comuna Cuza Vodă, dar unde este podeţul îngust, de cinci-şase metri, când vine apa din amonte, se formează efectul de remu şi apa o ia pe alături şi poate să rupă şi digul”, a explicat primarul din Cuza Vodă.
În 12 localități lovite crunt de viituri se pregătesc tabere de sinistrați. Cum merg investițiile în infrastructură de protecție la inundații, domnișoara Prefect Naggar??, domnu preș Fotea????? Cu icoana făcătoare de minuni a venit deocamdată doar ploaia, scoatem iarăși Icoana și pe ÎPS, poate-poate ne dă Ăl de Sus și ceva diguială??
Răspunsul corect e la comentariile din VL: „ Vin Gâdei, Humelnicu, Fotea și îi salvează cu covrigi roșii!