Dunărea Polis – un proiect prea de elită pentru retardul politico-administrativ de la Dunărea de prea Jos

In Economic, Local

Nicio zi fără Zona Metropolitană!

Pentru proiectul realizării Sistemului Urban Galați-Brăila, astrele s-au aliniat.

A venit ora astrală a concretizării măcar a unei schițe de proiect, a unui protocol, a unei discuții cât de cât serioase despre cel mai important proiect pentru toată partea de est, de sud est, esențială pentru România chiar, despre proiectul fundamental de municipiu, de zonă, de euroregiune –Zona Metropolitană pe axa Galați-Brăila.

Sunt deci aliniate astrele politice esențiale pentru ca Zona Metropolitană să fie conturată măcar în liniile ei primare. Să fie din nou prea devreme, sau deja este prea târziu? Sunt dubii serioase, și într-un sens, și invers, căci astrele sunt aliniate la centru, dar sunt în deplin haos în provincia politică din zona retardată Dunărea de prea Jos

 

Galațiul și Brăila au Guvern la Centru, e timpul să le folosească la ceva această evidență incontestabilă

În numai șase luni, oamenii trimiși la Parlament și Guvern de Galați și Brăila au ajuns la cele mai puternice funcții de decizie. Guvernul PSD-ALDE de la București a primit inițial din Galați-Brăila doi miniștri – pe Viorel Ștefan la Finanțe și pe Mihai Tudose la Economie, și doi secretari de stat – pe Cristian Dima la IMM-uri și pe Lucian Georgescu, la Cercetare. S-au adăugat subsecretarii de stat Floricel Dima și Marta Bencze.

Fulminant, după criza guvernării PSD, ipotetica Zonă Metropolitană Dunărea Polis are la București forțe sporite. La cei de mai sus se adaugă funcții de comandă de prima mână: Prim Ministru este brăileanul Mihai Tudose, iar ministru al Cercetării este gălățeanul universitar  Lucian Georgescu.

Dacă raționăm pe baza argumentelor  necesare fundamentării  Zonei Metropolitane ce include Galații și Brăila la un loc, dacă gândim Dunărea Polis ca un pol de dezvoltare al României, al doilea ca mărime după București, ce se întâmplă în acest moment cu astrele politicii de pe axa Galați-Brăila  este un râsu-plânsu generalizat.

Pigmeii oportuniști din Galați și Brăila nu au liniște, se agită și bombănesc, au chef de harță

Fără deosebire de doctrină sau ideologie, de stânga sau de dreapta, liber-schimbiștii  continuării istoricei și cretinei dispute Galați-Brăila revin în forță. Ca să nu rămână deconspirați doar peneliștii de la Galați (cunoscută tradițional ca fiind aripa de dreapta a PSD), se întrebuințează și aripa de dreapta a PSD din Brăila, peneliștii brăileni. Iată-i  la treabă!

Scrie presa de Brăila:

PNL Brăila a iniţiat un proiect privind preluarea miei de hectare de la Galaţi, adică  950 ha pe care administraţia gălăţeană nu a construit locuinţe, aşa cum prevedea hotărârea de Guvern prin care i s-a dat suprafaţa de 1.000 ha, ci le-a scos la licitaţie pentru activităţi agricole . Preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a anunţat că a depus deja la secretariatul Consiliului Judeţean o expunere de motive şi că aşteaptă întocmirea raportului proiectului de hotărâre. Consiliul Județului Brăila deja a anunţat Guvernul Mihai Tudose despre această situaţie”.

Îndemnul zilei pentru realizarea  Zonei Metropolitane Galați-Brăila: să distrugem și cea mai mică șansă de a se închega!

Liberalii brăileni cer readucerea în patrimoniul județului Brăila a unei părţi considerabile din mia de hectare ce a fost dată de Guvernul Adrian Năstase, în 2002, către Primăria Galaţi pentru construcţia de locuinţe. În frunte cu preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, aceştia au anunţat că au depus deja o expunere de motive la secretariatul Consiliului Judeţean în acest sens, în contextul în care gălăţenii au realizat construcţii doar pe 44 ha şi restul terenului l-au scos la licitaţii şi l-au concesionat pentru activităţi agricole.

Să ne minunăm de ce spune penelistul  Dănăilă, prin el părând a vorbi însuși Bunea Stancu:

“Expunerea noastră de motive se numeşte «Cartierul Şireteniei, recuperarea unui prejudiciu istoric». Expunerea de motive are 7 pagini şi a fost înregistrată pe date de 31 iulie. Problemele pe care noi le-am sesizat în acest material sunt legate de modul în care acest teren este astăzi exploatat. Cei de la Galaţi au folosit doar 44 ha din  suprafaţa pe care au primit-o, de 1.000 ha. Atât este zona urbanizată şi amenajată. Au fost ridicate 14 blocuri cu un număr de 348 de apartamente. Iar restul terenului a fost împărţit în două loturi: unul de aproximativ 300 ha şi altul de aproximativ 650 ha, care au fost valorificate de-a lungul timpului prin licitaţii publice în vederea exploatării agricole. Lucrul ăsta ne-a ridicat un semn de întrebare. Sunt şapte paşi pe care judeţul va trebui să îi facă pentru valorificarea acestui teren. Noi nu vrem să luăm acest teren doar pentru a rămâne în proprietatea CJ Brăila şi a fi dată în exploatare agricolă mai departe de CJ Brăila. În zona respectivă trebuie să fie realizat un parc industrial, un nod intermodal, să fie create locuri de muncă mai bine plătite, care mai departe să creeze un plus la nivelul serviciilor consumate în judeţul şi municipiul nostru. Zona aceea poate fi punctul de plecare pentru dezvoltarea proiectului aglomerare urbană Brăila – Galaţi, poate fi o zonă în care să înceapă construirea unui spital regional, poate fi punctul de dezvoltare al întregului ansamblu metropolitan Brăila – Galaţi”.

Chestiunea apare tocmai în momentul când cel puțin două proiecte de realizare a Zonei metropolitane, realizate în etape diferite de instituții din Galați, și alte două din Brăila urmau să fie preluate de asocierea intercomunitară realizată la începutul anului de Primarii din Galați și Brăila și prezentate  în Guvernul Mihai Tudosă.

Proiecte referitoare la Zona Metropolitană din triunghiul Galați-Brăila-Tulcea au fost dezvoltate de asociația Zona Intercomunitară Metropolitană Dunărea de Jos, inițiată de liderul PSD-PDL Ciprian Dediu, prin 2012. Se intenționa atunci atragerea fondurilor europene prin coalizarea în jurul Zonei a 47 de unităţi teritorial-administrative. Se vorbea evident de atragerea, cu sprijinul Ministerului Transporturilor,  a 1700 de milioane de euro pentru construirea unui pod peste Dunăre.

Un proiect și mai vechi este cel inițiat de Dan Gogoncea, când era președinte al Camerei de Comerț. Actualul președinte al CCIA Galați, Ion Mocanu sesisează că este cea mai favorabilă conjunctură pentru cristalizarea de facto a Sistemului urban Galați-Brăila:

„Cu Zona trebuie accelerat acum, cât e prim-ministru Tudose, care e brăilean”

„Acum trebuie să i se pună proiectul pe masă, cei doi primari și cei doi președinți de consilii județene trebuie să lucreze în regim de urgență. Noi le putem pune la dispoziție un proiect preliminar, cu toate studiile, făcut de un institut din Milano. E un proiect de 45 000 de euro, comandat de Dan Gogoncea, trebuie doar actualizat și revizuit. În septembrie, proiectul trebuie să fie pe masa lui Tudose. Nu putem rămâne dezorientați și amețiți și de data asta. Proiectul a fost văzut și de Marius Stan, și în loc să-l dezvolte, a bușit treaba cu tunelul. Pe cine își imagina el că unea cu tunelul? Mai întâi trebuia dezvoltat orașul ca la Istanbul, pe ambele maluri”.

Prefectul Județului Galați, Gabriel Panaitescu crede că este timpul pentru acțiune, și la Galați, și la Brăila, și la Guvern, cu focalizare pe necesitatea fundamentării Zonei Metropolitane:

„Eu am susținut mereu că este nevoie de inițiativă din amândouă municipiile, să se vină cu propuneri concrete, să se dezvolte proiectele începute. Singurul care am văzut că a priceput importanța realizării proiectului metropolitan pe axa Galați-Brăila a fost ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos. La o reuniune recentă a discutat foarte aplicat cu decidenții din cele două municipii și județe. Este esențial să începem dezvoltări urbane pe ambele maluri ale Dunării, și la Galați, și la Brăila. Modelele europene sunt certe, numai așa se poate gândi dezvoltarea. La Viena, la Bratislava, la Belgrad, la Budapesta s-a putut pe ambele maluri, în România de ce nu se poate? Trebuie evaluată alternativa de metropolă urbană și cu Tulcea, nu e o fantezie, este o necesitate. IC Brătianu este în județul Tulcea, dar este evident o suburbie a Galaților, ca și Grindu/Pisica”.

Pun gaz pe focul incendierii Sistemului urban alți doi elefanți anchilozați și osificați doar în proiectul rivalității istorice dintre Galați și Brăila – fostul primar de Brăila, Aurel Simionescu, și liderul PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru. Ei sunt furibunzi când e să vorbească despre proiect: să fie Zonă Metropolitană, dar să vină pământul înapoi la Brăila!

Liderii penelismului de la Galați au îngăimat și ei niște reacții față de furtuna din paharul cu apă a Cartierului ANL Cantemir

Pentru ei, Zona Metropolitană este doar un punct din lista cu subiecte de prostit electoratul, la momentele electorale.

Victor Dobre, deputat PNL Galați:

„Proiectele fundamentale pentru dezvoltarea sud-estului sunt podul peste Dunăre și centura Galațiului, dar de extremă urgență este un viaduct la calea ferată Drajna (unde stă și se înfierbântă gipanul domnului  deputat degeaba, că e bariera lăsată). Zona Metropolitană este importantă, dar nu cine știe ce. Parcă mai urgentă este realizarea unei autostrăzi trans Moldova, care nu are nici măcar studiu…”

George Stângă, senator PNL Galați e cu penelismul de oriunde, chiar dacă Galațiul iese ciufulit din această dispută sterilă. Speră că pesediștii Primăriei Galați vor trece la treabă odată cu mărirea lefurilor și vor face ceea ce trebuia făcut pe cele 1000 de ha: blocuri ANL, nu cultură de păpușoi.

„Mă întrebați dacă are șanse Zona cu Prim-Ministru de la Brăila? Nu prea cred. Din 90 și până azi, administrațiile locale au avut lideri pesediști în proporție de 80-90%. Dacă voiau să facă acest proiect, îl făceau până acum. Dar comoditatea și lipsa de dialog… ”

Și în dulcele stil ticăloșit al miticilor de Dunăre, mormăie un răspuns până și Primarul de Galați, Ionuț Pucheanu, insinuând că panarama politică pe seama Zonei Metropolitane dunărene  o chestie liberală, nu de social-democrație de dictatură:

„Îmi pun şi eu o întrebare retorică: dacă până acum nu a ţipat niciun penelist ştiind că societatea care a lucrat terenul respectiv era din Brăila şi, din câte înţeleg, a pierdut acum licitaţia sau nu a mai venit pentru că are dosar penal, oare am deranjat pe acolo pe cineva?”

Se încearcă și lovituri de grație date proiectului Zonei Metropolitane Galați-Brăila

Una a fost în 2016, premeditată de Guvernul Cioloș, susținut de majoritatea zdrobitoare PSD, și pentru care ar trebui organizat un marș comun Galați-Brăila, sub deviza: „Ne-am săturat de București!”. Galațiul și Brăila sunt „programate” să retrogradeze la categoria „municipii de rangul II-III”,  deci să nu mai poată pretinde că vor asociere metropolitană. În România, doar Bucureștiul ia tot, s-a înțeles?!

Sistemul urban Galaţi-Brăila este definit prin lege (351/2012) ca fiind singurul sistem urban al ţării alcătuit din două localităţi de rangul I

Gruparea urbană Galaţi-Brăila este o posibilă soluţie de reducere a hipertrofiei Capitalei

Potrivit Legii 351/2012 prin zonă metropolitană se înţelege „zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane şi localităţile urbane şi rurale situate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. Prin aceeaşi lege au fost incluse în categoria marilor centre urbane Capitala alături de 11 municipii de rangul I: Bacău, Braşov, Brăila-Galaţi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

Situarea relativ apropiată a celor două mari reşedinţe de judeţ de pe cursul inferior al Dunării – Galaţi şi Brăila – asociată cu direcţiile de dezvoltare urbană preconizate, va putea conduce în viitor la individualizarea în aria de subsidenţă dintre Dunăre, gurile Siretului şi cele ale Prutului, a primei conurbaţii bipolare din România, care cu circa 500.000 – 600.000 locuitori preconizaţi, va constitui a doua mare aglomeraţie urbană a ţării, capabilă să se situeze pe o poziţie echilibrată între Capitală şi celelate metropole cu funcţii macroregionale

Această tendinţă a fost confirmată şi în plan legislativ, în lege fiind definit sistemul urban Galaţi-Brăila ca fiind singurul sistem urban al ţării alcătuit din două localităţi de rangul I.

Rep.: Va face Galați Zonă Metropolitană cu Brăila?

Ion Mocanu, președinte Camera de Comerț Galați:

„În cinci ani, nu, dar în zece, da! E singura soluție. Inițiativa trebuie să vină de la asocierea dintre cele două municipii. Trebuie început cu dezvoltarea zonei de locuințe spre cele două localități. Să se apropie, să fie o intensă activitate de imobiliare. Juridic, trebuie făcută o asociere între cele două orașe. Primarii sunt tineri, au altă viziune, trebuie să colaboreze… Numai să nu-și bage coada vechii șefi de partide de pe aici… Ei hotărăsc cam totul… La Galați, jupânii sunt Nica și Dobre. Și a început să urce Dima…”

Lupta imbecilă a pigmeilor politici de stânga-dreapta fără frontiere metropolitane – care ar trage un gard de sârmă ghimpată între Galați și Brăila – continuă!

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!
Become a patron at Patreon!

Leave a reply:

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu