Adesea este acuzată Uniunea Europeană de dublu standard în defavoarea românilor.
Uneori se pare că această afirmație stă în picioare, dar cu o mențiune: dublul standard se aplică în favoarea șmecherilor care conduc România.
Iată mai jos un exemplu foarte elocevnt despre dublul standard aplicat când vine vorba despre cheltuirea fondurilor europene în lucrări de infrastructură.
Veți vedea cum închid ochii atât autoritățile de control române, dar și cele europene când vine vorba strict despre aplicarea unor cerințe clare pe șantierele obiectivelor construite cu fonduri UE.
Vorbim despre diferențe uriașe în ce privește organizarea de șantier, protecția mediului, respectarea termenelor etc. Aceasta deși cele două lucrări au, în principiu, mize asemănătoare ca anvergură: asigurarea unui trafic civilizat, facil și sigur dinspre nordul României către sud, respectiv estul litoral.
Podul de la Brăila – exemplu de șantier, dar aspirator de critici
Deși nu au executat nici măcar 50 la sută din drumurile de legătură care duc la podul peste Dunăre de la Brăila, autoritățile române se plâng din cauza întârzierii cu jumătate de an a finalizării obiectivului. Compania națională de autostrăzi și drumuri se ascunde de responsabilități în spatele ministrului Transporturilor, Grindeanu, care nu scapă ocazia de a se insteriza cel puțin o dată pe lună în cadre frumos luate, cu bokeh și cu podul în spate, despre cum întârzie firmele străine, pe bani europeni, podul care nu s-a construit timp de trei decenii din banii colectați întreit de la șoferii români.
Despre podul de la Brăila ca rușine națională vom vorbi separat, într-un articol viitor.
Deocamdată, observăm că standardele la care se lucrează sunt cu adevărat unele europene, inclusiv în ce privește organizarea de șantier și interacțiunea cu traficul existent. Pe DN22B, între Galați și Brăila, s-a amenajat o deviere semaforizată ale cărei „bretele” de ocolire arată atât de bine încât unii neavizați, din presa națională trimiși să laude lucrările CNADNR, au crezut că este vorba despre înseși drumurile de legătură cu podul.
Dovadă, poza de mai jos, care nu este un drum de legătură, ci o „bretea” ocolitoare, așa cum arăta ea la începutul lui septembrie.
Acum, „bretelele” ocolitoare, în urma reluării traficului DN22B, sunt desființate. Iată mai jos cum arătau acum o săptămână, în urma îndepărtării stratului de asfalt.
O catastrofă de șantier pe 35 de milioane de euro
O altă lucrare de anvergură din fonduri europene se desfășoară la nici 20 de kilometri de podul de la Brăila.
Centura Galațiului este reabilitată de mai bine de doi ani de zile, suma de mai sus incluzând și o caricatură de pod, adăugată în proiect ca să umfle deconturile pe bază de declarații mincinoase. Despre acesta vom vorbi într-un articol viitor.
Ce trebuie reținut este că lucrarea o execută aceeași grupare de firme, care au executat și drumurile județene din Neamț, inclusiv podul de la Luțca prăbușit cu mare tam-tam la nici șase luni de la darea în folosință.
Pe șantierul centurii Galațiului, n-o să vedeți descinderi de cohorte ministeriale și nici isterizări guvernamentale vizavi de depășirea termenelor de finalizare. Aceasta cu toate că investiția are fix aceeași menire ca și podul de la Brăila, respectiv facilitarea unui trafic național mai fluent dinspre nordul Moldovei – tot ce coboară pe linia Prutului, inclusiv de la vămile Albița și Oancea – către sudul țării și estul litoralului.
Păi, cum să vină în vizită ditamai Grindeanu pe un șantier cu semnalizare demnă de standarde africane, variante ocolitoare prin praf și gropi cum se vede în imaginea de mai jos, fără semafoare de alternare, fără marcaje temporare, fără iluminat nocturn? Noaptea este o aventură să circuli pe centura aflată în reabilitare a Galațiului și au fost numeroase accidente din cauză că șoferii nu-și pot da seama când depășesc sensul lor de mers și când intră pe porțiuni de carosabil surpat sau lăsat nefinalizat.
Problema este că orbirea guvernanților precum Grindeanu este dublată de cea a autorităților de control menite să monitorizeze cheltuirea fondurilor europene.
Ca să nu deranjeze baroni PSD precum președintele Consiliului Județean Galați, reprezentanța Comisiei Europene din București și cu atât mai puțin autoritatea de managenet din cadrul Ministerului Fondurilor Europene se fac că plouă mai dihai ca ministerele Transporturilor și Dezvoltării.
Vedeți mai jos, în video, cum arată calvarul devierii de trafic cauzată de lucrările la centura Galațiului. Puteți să vă convingeți astfel despre dublul standard aplicat în cheltuirea fondurilor europene, în totală sfidare a orcăror norme de siguranța traficului, protecția mediului și, în general, minim respect față de contribuabili.
Practic, la Brăila, s-au luat toate măsurile pentru o ocolire civilizată, fără praf și pericole, în plin câmp. La Galați, prin oraș, e mai rău ca într-un câmp uitat de civilizație.
Sursa foto cu adnotări: Libertatea
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să ne ajuți să continuăm, ne poți face o donație dând click AICI. Sau poți da click mai jos, spre contul de Patreon al ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul. Mulțumim!
