Asistăm în aceste zile la încă un episod din mascarada propagandistică numită „anticorupția din România trebuie să continue cu orice preț”. Mulți dintre noi se lasă furați de hei-rup-ul #rezist, adică rezistența la încercarea partidului-stat PSD de a deveni jupânul total al democrației fragile din România, uitând că de fapt anticorupția propusă de apostolii dreptății de la DNA e o simulare jalnică. DNA face mai degrabă înscenare, defavorizare, blocare de adversari politici și clasare de dosare.
Ratarea dosarului Microsoft nu este decât un exemplu de ultimă oră. Pentru Galați însă este notorie „ratarea” și clasarea scandaloasă a unui dosar de semnificații adânci privind combaterea corupției: „Mafiea permiselor auto”. În trei ani de la deschiderea acestuia (2012), nu numai că nu a fost demascat decât un pion nesemnificativ, dar dosarul a fost retras de la Galați și după ce a stat un timp la Parchetul Tulcea, a fost clasat. Chiar închiderea dosarului a fost trecută sub tăcere și este un subiect tabu la Parchetul Curții de Apel Galați. Sunt de admirat tinerii care rezistă și insistă să apere în stradă dreptatea, anticorupția și Justiția de asaltul pervers al tripletei funeste PSD-ALDE-UDMR. Problema este că vrem să scăpăm de niște dictatură de Guvern și dăm peste o dictatură de Justiție – cea care disimulează, defavorizează, încasează (salarii uriașe) și mai ales clasează dosarul oricărui corupt.
România – țara anticorupției bine contrafăcută
Zilele trecute am avut încă o probă de duplicitate și contrafacere de anticorupție. Suntem anunțați la oficiosul zilei că „ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Galaţi au finalizat cercetările, iar procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a întocmit rechizitoriul prin care a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a numitului B.G.D., persoană fără calitate specială, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată. Formidabil! Cu câtă rapiditate s-a constatat că inculpatul B.G.D. a solicitat şi a primit de la martorul denunţător R.N. mai multe sume de bani, pentru a-l ajuta pe acesta să se programeze mai repede şi, ulterior, să obţină permisul de conducere, pe bază de pile și șpăgi, de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Galaţi. Parcă suntem la „Mafia permiselor se întoarce!”, ediția 2016. Datele sunt identice cazului din 2011: favorizarea pentru trecerea examenului auto pentru categoriile C şi E, martorul denunțător a plătit 100 de lei pentru programare, inculpatul solicită 250 euro, pentru bunăvoința examinatorului la promovarea probei practice, etc., intră la interes ofiţerii DGA, se fac filaje, acte, proceduri, control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, trimitere în judecată.
Ha, ha, ha, să te prăpădești de râsu-plânsu – iar se joacă justiția de panaramă de-a corupții și vardiștii
Numărul din ce în ce mai mare al accidentelor auto arată că nu e un moft să ne alarmăm pentru apariția și conservarea unei Mafii a permiselor auto. Odată descoperită, natural ar fi fost să fie sugrumată fără milă de arhanghelii anticorupției de la DNA Galați, cu sprijinul arhanghelilor șefi de la DNA central, în frunte cu Codruța. Din relatările făcute de-a lungul anilor, s-a întâmplat tocmai invers. Imediat după deschiderea dosarului, s-a pus batista pe țambal, martorii denunțători au început să fie obstrucționați în a urmări evoluția cazului, ba mai mult, li s-au creat chiar dosare de cercetare, din martori denunțători devenind suspecți și infractori. Unicul suspect de trafic cu permise – Ioan Pintilie, zis Gym Țăranu – avea permis de intrare în sediul IGPR. A fost apărat chiar de „prieteni” de la Poliția Tecuci: a găsit actele pe stradă, nu avea niciun complice la Poliţia Rutieră! Multe dintre personajele corupției cu permise de atunci fac și azi „justiție” în instituțiile statului: fostul prim procuror Jalbă Neculai, actualul procuror de la Parchetul Tecuci, Stegărescu Neculai, fostul adjunct al Poliției Tecuci – Flechea Ionel, actualul adjunct al IPJ Brăila și fost șef lPJ Galați – Lefter Dănuț(la pachet cu nepotul șef de IPJ Galați, Mototolea Cornel), Negraia Emilia – fost șef al Parchetului Tribunalului Galați și actual procuror DIICOT Galați, Sorin Cărare – procuror DIICOT Galați si Alexandru Diana – procuror șef DNA Galați. Dacă ei sunt bine mersi la interese, procurorul de caz Paula Tănase, a fost nevoită să plece de la Parchetul Tribunalului Galați, după ce colega de serviciu, Emilia Negraia, i-a luat pur și simplu dosarul și l-a îngropat la Parchetul Tribunalului Tulcea. A salvat situația Parchetul de la București? Dimpotrivă.
Dialogul surzilor cu muții din Parchete
Este foarte util pentru cei care mai cred că DNA există ca să facă anticorupție serioasă să urmărească un pic traseul deciziilor, ordonanțelor, rezoluțiilor, repartizărilor, disjungerilor, declinărilor și în general a tututror tertipurilor, prin care se îndepărtează momentul în care să fie judecată pe fond o acțiune în justiție. În acest sens, Alternativa a făcut testul necesar pentru a obține mostra de care era nevoie în cazul „Mafia permiselor auto”, un caz foarte probabil etalon de (in)consistență a Justiției de România.
Prin ordonanța nr 260/P/2011, din data de 1 06 2012, DNA Structura Centrală a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul infracțiunilor cu privire la care această structură avea competență, și respective disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infeacțiunilor de trafic de influență și luare de mită (dosar 440/P/2012). În baza dispoziției Parchetului de pe lângă ÎCCJ-cabinet Procuror General, dosarul 440/P/2012 a fost trimis Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, la 27 05 2013. A urmat tergiversarea, respingerea plângerilor solicitărilor martorilor denunțători, schimb inutil de adrese între parchete, uitarea în nelucrare, schimbarea procurorilor, a purtătorilor de cuvânt etc.
Până în august 2017, dosarul a dispărut complet din lista dosarelor de portofoliu ale cercetătorilor justiției de DNA, ca și cum n-ar fi existat. La cererea martorului denunțător Ionel Roșeț, procurorul Ana Maria Casian–Mauna de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea trimite ordonanță de șoc și groază: denunțătorii din dosarul Mafia permiselor nu mai au calitate de denunțători, nu sunt nici măcar parte vătămată, deci nu pot să afle stadiul cercetărilor în dosarul de mare corupție pe care ei l-au deschis. În urmă cu un an, lui Ionel Roșeț i-a fost respinsă și cererea de a studia dosarul. Caz închis denunțătorilor luptători împotriva corupției, cu permise auto contra șpagă.
Dar ce deschidere există față de presă? Aproape niciuna.
Constatare gravă, mai ales că art.24 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014, Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea i se permite măcar să șoptească, dacă să vorbească cu gura plină despre mersul anticorupției în epoca Codruța nu putea. Vrea presa să facă un amplu material de presă de larg interes public, referitor la finalitatea activităților organelor statului de prevenire, urmărire, anihilare și sancționare ale actelor de mare corupție, cum este și dosarul mafiei permiselor auto din județul Galați, aflat în curs de rezolvare de cinci ani, dar Parchetul Tulcea nu are rezerve de transparență. Deci, la scrisoarea din 15 08 2017 , a fost dat următorul răspuns: nu se poate! A fost asigurat un raport de proporţionalitate între limitarea accesului la informaţiile publice şi protecţia valorilor sociale ocrotite? Autorităţile judiciare au indicat motivele pentru care o informaţie având acest caracter este exceptată de la comunicare? Nici pomeneală!
Atenție cum decurge dezinformarea, tergiversarea și obediența în Justiția de cumetrie Galați!
La cererea de informații publice adresată Parchetului Curții de Apel (10 09 2017), răspunde în octombrie Parchetul Tribunalului Galați, cum că dosarul e la Tulcea (asta știam deja), și că o întrevedere cu procurorul de caz se poate face cu voie de la Purtătorul de cuvânt (Marcel Codiță) de la parchetul Curții de Apel Galați (adică acolo unde am cerut permisiunea!). Urmează o tăcere adâncă, strategică, de circa trei luni, de epuizare a nervilor solicitanților de informații publice, de uzură, de renunțare, de rătăcire prin sertare, etc. Prin audiențe, reveniri, discuții telefonice și insistențe, Parchetul Curții de Apel Galați, prin scrisoarea compusă de purtătorul de cuvânt Marcel Codiță (semnată de procurorul general Gabriel Marcel Enciu) face clarificări uluitoare și mai ales …aiuritoare.
Era deja 27 12 2017, trebuia ca PCA Galați să dea un răspuns, chiar și după patru luni de la solicitarea de informații. Prima comunicare – se admite în parte cererea de informații privind dosarul exilat la Tulcea. A doua comunicare are o logică de fier- dosarul trimis la Tulcea se cheamă că nu mai există la Galați, deci PCA Galați nu poate da nici o informație prin purtătorul de cuvânt și nici prin procurorul de caz Paula Tănase. De altfel, chiar dacă e la mintea oricui că dosarul 440/P/2012 a fost expediat la Tulcea tocmai pentru a fi clasat, Paula Tănase nu a primit avizul de a vorbi („aprobarea consultării a fost respinsă, ca nefondată”). De cel puțin șapte ori, în șapte alienate, cu repetări obsesive, consultarea procurorului care a documentat dosarul „Mafia permiselor auto la Galați” este interzisă cu desăvârșire.
Dacă dreptatea de Covurlui se face cu trei viteze – încet, încetișor și pi loc, anticorupția doar cu una – diloc.
