Decis să iasă din politică doar cu picioarele înainte, deputatul Victor Dobre exersează citanii, sfeștanii și parastase la Cavoul Roman
-
După descoperirea sa în anul 1974, Cavoul Roman din Galați , monument istoric de clasă A, considerat de istorici extreme de important nu numai pentru istoria noastră, ci și pentru istoria Imperiului Roman, produce controverse, dispute, dezbateri și excese administrative, dar și furtuni politice
-
„Cavoul Roman” construit prin secolul IV d.Hr., o dovadă a stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare, pune probleme delicate filialei PNL Galați. Dilema fără ieșire este provocată de poziționarea consilierilor locali față de intenția Primăriei Galați, dominată de PSD, de a încălca grav legislația privind protecția monumentelor istorce, pe fondul intereselor patrimoniale pe care le are în zona de protecție a monumentului deputatul și vicepreședintele regional PNL, Victor Dobre
Deputatul și vicepreședintele regional PNL, Victor Dobre, a fost supus unui tir de întrebări ale ziariștilor privind implicărea sa interesată în scandalul compromiterii Opoziției PNL, la votul complice cu PSD privind fragmentarea sitului istoric national Cavoul Roman în șapte loturi, pentru a fi vândute unor concesionari cu buticuri construite la limita legii, chiar pe situl arheologic.
Ambiguitatea, duplicitatea și deruta liderului PNL a fost amplificată de prezența în sala de conferințe a liderului PNL, Ludovic Orban. A evitat din răsputeri deschiderea subiectului Cavoul Roman, repetând ca un robot: „Voi respecta legea!”, deși legea e călcată în picioare împreună cu PSD.
Nici președintele PNL, Ludovic Orban, nu a fost tranșant în dezbaterea de principii privind compromisul politic
– organizația PNL Galați va vota de pe poziția de opozantă a PSD sau va asculta de ordinele șefului, și va reconfirma atitudinea tradițională duplicitară a acestuia – PNL Galați, organizație anexă, complice de dreapta al filialei PSD? E o problemă locală! zice Orban.
Revenind la votul din CL, la HCL-ul de „dezlipire” a loturilor de pe Cavoul Roman, consilierii liberali Ion Cordoneanu și Paul Găvănescu au votat împotrivă, alți trei consilieri liberali au preferat să se abțină (Onuț Atanasiu, Laurențiu Ichim și Claudiu Iacob), iar tînărul Alexandru Șerban a votat pentru fragmentarea în loturi a sitului Cavoul Roman, alături de PSD.
Consilierul liberal Paul Găvănescu (tocmai ce a primit avertisment de la preșul municipalei, PSD-istul infiltrat Cristi Gâscă)
crede că punerea în valoare a Cavoului este prioritară, povestea istoriei romane poate aduce mari beneficii din turismul cultural și arheologic, și o soluție realistă presupune demolarea prin expropriere a comercianților din vecinătatea Cavoului și construirea unui muzeu de sit.
Decizia și bătălia finală pe dezgroparea Cavoului Roman se va da atunci cînd se va pune problema vînzării celor șapte loturi dezlipite
Încăpățânarea majorității PSD de a încălca legea este pusă pe seama unei mituiri a partidului, cel puțin pentru șase dintre beneficiarii de loturi dezlipite, al șaptelea beneficiar fiind Xenia Dobre, soția deputatului Victor Dobre, care are în perimetrul disputant un cabinet oftalmologic. Ca recompensă, deputatul Dobre este dispus să închidă ochii la încălcarea Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice. Legea prevede la art. 59 că: „Până la instituirea zonei de protecție a fiecărui monument istoric, potrivit art. 9 se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 100 m în localități urbane, 200 m în localități rurale și 500 m în afara localităților, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric”.
Disputele asupra Cavoului și a amplasării sale în sit se amplifică și între vecinii monumentului îngropat. Unii dintre concesionari spun că monumental este mult mai depărtat de clădirile lor, în timp ce vecinii de la bloc spun că este chiar sub punctul de colectare a gunoiului.
Descoperit în 1974, cavoul a fost îngropat și protejat cu o placă de beton
până la elaborarea unui proiect arhitectonic pentru punerea sa în valoare. Timp de 43 de ani, edilii au neglijat total valorificarea monumentului istoric, complicând și mai mult situația acestuia, prin concesionări abusive chiar deasupra sitului.
„Cavoul Roman” se află pe locul blocului D 15, care n-a mai fost construit. Sub supravegherea prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, au fost efectuate în 1974-1975 săpături arheologice care au scos la iveală un cavou cu dimensiuni impresionante, cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri și înălțimea de 5 metri. Cavoul avea pereţi rectangulari, o absidă pe latura nordică și o nișă mortuară pe latura vestică. Deasupra era o cupolă de 80 cm, din ceramică romană. Zidurile interioare erau pictate. Mormântul aparţinea unui comandant roman de origine sarmată.
Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că alături de „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina, „Cavoul Roman” este o dovadă arheologică a revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării, în timpul împăratului Constantin cel Mare. Profesorul Mihalache Brudiu a prezentat atunci descoperirea la Institutul de Arheologie din București și Comisia Naţională a Muzeelor și Monumentelor Istorice. Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia președintelui comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“.
