Cine a avut minima răbdare să arunce un ochi pe cele 12 direcții prioritare propuse de candidatul PNL George Cătălin Stângă (foto deschidere) la funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Galați poate constata că probleme abordate până acum individual, doar la nivel de comună sau localitate urbană sunt tratate sistemic. Cum nu s-a făcut până în prezent.
De exemplu, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Galați, George Stângă, propune extinderea magistralei de gaze în județul Galați nu doar la nivel de infrastructură generală, la care viitori consumatori să mai trebuiască să contribuie cu sume importante și eforturi separate pentru a se putea racorda, ci se are în vedere racordul de gaze la poarta consumatorului.
Aprovizionarea cu gaze, o utilitate indispensabilă pentru un minim de civilizație încă de la nivelul secolului trecut, a rămas o problemă rușinoasă în peisajul unui județ puternic industrializat, cum este Galațiul. 80% din arealul județului se bazează, în continuare, pe butelii!
Cu un consumator de gaze între primii cinci ai țării, cum este combinatul metalurgic, sunt în continuare o mulțime de firme, la câțiva kilometri sau doar sute de metri de acesta care sunt nevoite să-și suplinească necesarul de gaze naturale prin soluții proprii, individuale, de genul rezervoarelor extraterane amplasate în curți, cu riscul permanent al unor accidente de mediu sau chiar tragice pentru integritatea angajaților.
Mai mult, aglomerări cu statut urban sau calificabile pentru acesta – de genul orașelor Târgu Bujor sau al unor comune cu o populație chiar mai mare decât a acestora, în jur de 5.000 de locuitori și peste, precum Pechea, Cudalbi, Barcea, Drăgușeni, Frumușița, Ghidigeni, Piscu, Slobozia Conachi, Smârdan, Tulucești, Umbrărești sau Corod – sunt parcă înadins ocolite de rețeaua de gaze, silind locuitorii să adopte soluții de încălzire puternic dăunătoare mediului înconjurător, cum ar fi încălzirea pe lemne.
Oamenii din aceste localități și-au dezvoltat afaceri, au nevoie de această utilitate de bază, ar consuma și plăti consistent în consecință, iar distribuitorul de gaze, cu un statut de cvasimonopol practic în acest teritoriu, nu pare interesat să dezvolte rețeaua de pe urma căreia ar putea ulterior încasa sumele considerabile.
Racordarea la gaze nu mai trebuie să fie doar norocul rezultatelor greu obținute de primarii descurcăreți, ci standardul de infrastructură pentru orice comunitate, asigurat de către administrația județului în directă conlucrare cu administrația centrală, guvernamentală.
Există deja proiectul de creare și dezvoltare a infrastructurii la nivel sistematizat județean, cu finanțare comună, guvernamentală și din fonduri europene, iar rezultatul se va concretiza în atragerea de noi investiții – dată fiind infrastructura adusă la nivel de secol 21 – și, în consecință, de noi locuri de muncă.
O altă problemă a organizării Galațiului ca județ este chiar aceea pe care o întâlnim și la nivel național: municipiul reședință este, cu notabile excepții, „rupt” de restul teritoriului, la fel cum este Capitala de restul țării.
Galațiul este un oraș cu standard de viață destul de ridicat, cu facilități aproape complete, în care locuitorii își pot valorifica potențialul profesional la un nivel mediu relativ conform statisticilor naționale.
Pe de altă parte, gălățenii din mediul rural trebuie să facă mari eforturi pentru a-și valorifica roadele muncii, în mare proporție unele agricole. Infrastructura este deficitară, dar mai ales organizarea furnizării dinspre rural către urban, acolo unde se află consumatorii cărora producătorii le-ar putea vinde produsele.
Cei ce fac agricultură în localități mai slab conectate la mediul urban, sunt nevoiți să accepte prețuri scăzute sau aproape de nimic din partea intermediarilor orientați pe câștigul imediat.
De aceea, o direcție importantă de dezvoltare propusă de candidatul liberal George Cătălin Stângă la președinția Consiliului Județean (CJ) Galați este Centrul Regional Legumicol.
Astfel, producătorii ar avea acces la o facilitate modernă de stocare și prezentare în vederea vânzării către comercianți a produselor.
Rezultatele se vor concretiza într-o valoare adăugată mai mare pentru produsele livrate de producători, fiind aduse „la aceeași masă” atât mai multe oferte, dar și mai mulți cumpărători deopotrivă.
Astfel, pe mesele gălățenilor, din piețele mult mai bine și constant aprovizionate, vor ajunge produse de mai bună calitate, mai proaspete, dintr-o ofertă mai bogată. Chiar dacă prețurile nu vor scădea, cel puțin mare parte din valoarea adăugată strict costurilor de producție se va distribui mai echitabil între producător și vânzător.