În ciuda premizelor descurajante de la care a pornit organizarea festivalului Danube Rock ediția 2021, s-ar părea că cel puțin la firul de nisip lucrurile se petrec bine.
Iar asta se datorează puțin spre deloc autorităților locale care au „importat” un festival recent petrecut la malul mării, cât mai ales datorită organizatorilor de facto și, în special, spectatorilor.
Ați aflat de aici, din Alrenatica – Jurnalism fără mogul că Primăria nu s-a zgârcit deloc în a plăti un biet festival de rock pe plaja Dunărea – de fapt un concert prelungit pe trei seri cu 15 trupe – cu peste 100.000 de euro, vreo 120 de mii minim dacă luăm în considerație și banii din biletele și abonamentele achiziționate de spectatori.
Jaf pe față la festivalul rock din Galați. Primăria alocă 500.000 de lei, biletul va costa 54 de lei/zi și nu va veni nicio trupă rock din străinătate
Mai mult, chiar și atunci când am insistat cu bunăvoință să aflăm date încurajatoare și favorabile despre evoluția festivalului, cum ar fi, de exemplu, numărul de bilete sau abonamente vândute spoectatorilor gălățeni până la începerea concertelor din prima seară, reprezentanții autorităților gălățene și-au menținut poziția opacă, ba chiar ostilă pe alocuri.
Tăcere și suspiciuni de evaziune fiscală cu privire la biletele vândute la festivalul rock din Galați. Primăria Galați a alocat 100.000 de euro pentru acest festival
În schimb, la fața locului, organizarea a debutat cu o primă șicană. În ciuda parcării generoase construite la Plaja Dunărea – din banii gălățenilor, evident – spectatorii au fost puși să-și parcheze mașinile într-o parcare improvizată aflată la două sute de metri depărtare de intrarea la concert.
Însă, in parcarea de lângă poartă au încăput bine-merci mașinile nelipsiților „șmecheri” din preajma puterii locale, în special din Primărie și instituțiile subordonate. De exemplu, Cristi Ochiu, pesedistul vopsit o vreme oengist, ajuns ulterior director de „petarde și artificii” la Primărie cu nelipsita sa mașină „civică” de 300 CP, luată acum doi ani și care nici nu a apărut vreodată în declarația de avere…
Că doar nu era s-o pună pe doamna Dora, soția sa, de asemenea angajată a Primăriei, să-și „deprotejeze datele personale” venind pe jos până la poarta festivalului, precum toți contribuabilii ordinari.
Desigur, familia „directoare” din Primărie era „la serviciu” la festival, motiv pentru care, cu siguranță, beneficiau și de invitații, că doar nu-i vedeți cheltuindu-și salariile „amărâte” pe bilete, ca sărăntocii…
Dealtfel, la ieșirea din parcarea improvizată, târziu în noapte, s-au creat și busculade. Iar autobuzul Transurb a trebuit să-și aștepte călătorii undeva, în mijlocul intersecției.
Impresia de „tolerați” le-a fost adâncită de autorități rockerilor gălățeni prin faptul că Plaja Dunărtea a fost deschisă acestora doar în zona în care, se presupune, nu zgâriau ceva, probabil cu țintele bocancilor, curelelor etc.
Mai exact, spectatorii festivalului de rock au trebuit să stea doar pe nisip, nici pe asfalt nu au avut voie, cu atât mai puțin în zona bazinelor sau toaletelor cu apă curentă, să nu care cumva să julească vreo ctitorie recentă a primarului probabil…
Foarte mulți ne-au reclamat faptul că, din cauza nisipului de apă dulce, prăfos, toată seara au avut probleme cu usturimi în gât. Dealtfel, uitați-vă mai jos, în poze, cum se ridica praful de fiecare dată când spectatorii deveneau mai exuberanți.
Într-altă ordine de idei, pe lângă biletele de foarte scumpe vizavi de ce înseamnă festivalul în sine – comparat cu cel de Tuzla, de exemplu, comparație neîntâmplătoare asupra căreeia vom reveni într-un articol viitor – s-au mai luat câteva piei de pe spectatori cu prețuri de consumație la nivel de festival gastronomic, inclusiv la berea apoasă servită la halbă (7-8 lei/400 ml) sau doza stătută (minim 9-10 lei) de către firme precum Union Jack, Divino etc., foarte agreate de Primărie sau chiar de primarul Pucheanu însuși…
Iar în ce privește suportul logistic și de personal al Primăriei însăși, multe forțe de ordine – pe lângă jandarmerie și polițiile locală și națională prezente oricum undeva unde pot sta doar să asiste, gen deschidere de an școlar, concert, festivități etc. – dar puțini spre deloc muncitori de salubritate, de exemplu, care măcar să suplinească existența unui singur (!) coș de gunoi în zona Food Courtului, de exemplu.
Bun, veți spune atunci, și ce anume a fost bine la festivalul Danube Rock 2021?
Cultura educă și cei 7 ani de muzică bună de acasă se șterg greu
Galațiul a fost mult timp, în anii ’90, în avangarda muzicii rock românești. Alături de București, Timișoara, Cluj, Sibiu, multe trupe gălățene au rupt scena și gura publicului pe la festivaluri de profil, cum era cel de la Rm. Vâlcea, formațiile de rock abundau la Galați, lucru care nu se întâmpla de exemplu în alte orașe mari precum Iași, Constanța, Brăila sau Brașov.
Tradiția asta se uită greu oricât ar încerca unii să diminueze influența acestui curent muzical, înclinat prin însăși natura sa către critică, contestare și dizidență.
De observat că, pentru prima oară, festivalul Danube Rock încearcă o tentă mai „cuminte”, aducând în atenție mai multe formații de rock alternativ. Cu toate acestea, după prestațiile oarecum indie-pop ale Jurjak, Via Dacă și TMM, publicul a avut ocazia să se dezlănțuie la recitalurile lui Robin and the Backstabbers și Cargo.
De remarcat chiar că Jurjak, de fapt, formație centrată în jurul lui George Petroșel, fiul toboșarului Edy Petroșel, de la Holograf, a avut un recital peste rangul de trupă de deschidere a primei seri pe care i l-au atribuit organizatorii. Piese atent lucrate, bine cizelate, mai puțină improvizație și mai multă aplecare spre detaliu și interacțiune cu publicul.
Via Dacă și TMM au sunat oarecum aidoma, probabil și din cauza aparteneței la același stil de construcție a pieselor, cu armonii ample și netede, dar și faptul că și-au scos în prim plan cu vocalistele, adesea în dauna echipei instrumetale.
Robin and the Backstabbers s-au dovedit a fi foarte apreciați la Galați, întorcând la rândul lor dovezi consistente de empatie cu susținerea arătată de public.
Chiar că rugăm să priviți mai jos înregistrarea uneia dintre cele mai spectaculoase piese ale celor de la Robin and the Backstabbers, aUGAda! #nuparcați #garaj
Cargo au intrat pe scenă destul de sumbri și triști, lucru de înțeles ținând cont de pierderea pe care au suferit-o recent. De fapt, lui Adi Bălan i s-a și dedicat o piesă din concert, pe fundalul scenei rulând un montaj video foarte inspirat în onoarea lui.
Pe parcursul recitalului, cei de la Cargo, sprijiniți și de virtuozitatea incredibilă a noului lor coleg, chitaristul de doar 16 ani David Cristian, fost elev a lui Adi Bărar, au revenit la forța și optimismul care i-a consacrat.
Vedeți mai jos înregistrarea live a Anarhiei, piesa scoasă acum mai bine de 20 de ani, împreună cu Călin Ionescu, alias Rimaru, de la R.A.C.L.A.
Iar festivalul Danube Rock, ediția 2021, are toate șansele să intre pe o turnantă de forță în cea de a doua seară, mai ales că line-up-ul va include, după deschiderea mai hippie a gălățenilor de la Over și moldovenilor de la Cuibul, trecând printr-o fază etno a Lupilor lui Alex Calancea, recitaluri ale trupelor de mare angajament E.M.I.L. și Alternosfera.
Dacă vrei să sprijini financiar publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face dând click AICI. Sau mergi mai jos, spre contul nostru de Patreon, pentru donații. Mulțumim.
