Zeci de opere în valoare de milioane de euro sunt distruse continuu în Galați din interese meschine, imobiliare. Zilele trecute a fost sacrificată încă una, pe altarul reabilitării termice.
Ticu Ciobotaru scrie în România liberă despre zeci de mozaicuri din piatră, ceramică sau teracotă smălţuită, dispărute sub zidurile noilor cârciumi și magazine. Cele încă vizibile au fost vandalizate de lucrări abuzive, precum conducte de gaze sau aparate de aer condiționat.
Zilele trecute, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit de plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul. Această operă de artă monumentală face parte dintr-un veritabil muzeu apărut odată cu edificarea Complexului Tiglina 1 din Galați.
Complexul Țiglina a primit în 1967 Premiul Național pentru Arhitectură. Zona se remarca prin esplanadele largi și spații verzi generoase, dar și prin numărul mare de opere de artă monumentală cu care erau decorate fațadele cinematografului, clubului, restaurantului și blocurilor de locuit.
Este vorba de cele 8 „A”-uri de pe Brăilei, cu fațade placate cu marmură colorată în „tablouri” de până la 96 mp.
Într-o singură lucrare apărea reprezentarea unui tractor, restul având teme legate de peisajul dunărean, motive florale sau folclorice, cinematografia etc. Fiind realizate într-o perioadă (1965-1973) când artiştii mai aveau un anume grad de libertate și fiind plasticieni formaţi în perioada interbelică, autorii operelor din Țiglina erau refractari la proletcultism. Deși au lucrat la comandă, au eludat zona proletcultistă cu formule estetice de care să nu le fie ruşine.
Scurt inventar al distrugerilor de patrimoniu
După 1990, Ţiglina 1 devenind principalul vad comercial al Galaţiului, s-a dat undă verde haosului urbanistic şi ansamblul arhitectonic și spațiile verzi au fost invadate de chioșcuri și noi clădiri. Pe trotuarul străzii Saturn a fost ridicată o clădire ce acoperă 95% din lucrarea „Elemente Spaţiale”, un panou de 50 mp realizat în ceramică şi beton de Ion Biţan. În clădire funcţionează cabinetul dr. Gheorghe Bugeac (ALDE), fosti preşedinte al Comisiei de Cultură din Consiliul Local, adică fix cel care trebuia să ia măsuri de protejare.
De pe faţada blocului A2, sub pereții restaurantului „Cozy” (patron Dan Radu, apropiat al lui Paul Păcuraru de la PNL) a dispărut mozaicul „Plante, Soare, Peşti”, 96 mp, tot de Ion Biţan.
„Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, a fost distrusă pentru ca prin zidul acesteia să fie introduse echipamente de aer condiţionat în sediul Euro Pec SA Galaţi, a lui Ninel Comşa, apropiat al fostului deputat PDL/PNL, Mircea Toader. Pe „Folclorul” din mozaic ceramic al lui Jules Perahim, artist român stabilit la Paris, s-a instalat un contoar de gaze cu conductele aferente.
Altă lucrare a lui Perahim, „Arta cinematografică”, de pe fațada cinematografului „Ţiglina”, a fost „spartă” cu două aparate de aer condiționat. Un mozaic de Mihai Danu a dispărut parțial sub pereții pizzeriei „Amadeus”, iar pe fragmentul rămas, a fost instalat un traseu de gaze naturale.
La blocul A1, mozaicul „Flora” al lui Virgil Almășanu a fost acoperit parțial de construcția magazinului „La Dolce Vita”. Zilele trecute, a mai dispărut și restul din lucrare sub plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul. La A3, mozaicul „Păsări” de același Almășanu fusese acoperit parțial de zidurile unui magazin, dar în urmă cu câteva săptămâni a fost acoperit în totalitate sub o extindere.
În Complexul Tiglina 1, lucrarea „Fauna Dunării”, realizată în relief de cărămidă roșie de Virgil Almașanu, a dispărut sub pereții unui magazin de cosmetice, iar „Panoul în forme de teracotă smalțuită”, realizat de G Freiberg, a dispărut sub pereții unei taverne de cartier. Altă operă distrusă este panoul „Odihna”, de Patriciu Mateescu, din gresie glazurată policromă. De starea lucrării i s-a făcut milă unui patron de restaurant, care şi-a pus angajaţii să dea o mână de var.
Cotați scump în Occident, disprețuiți în țară
Patriciu Mateescu, cel căruia i-a fost văruită lucrarea, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi 4 expoziţii în California. Și Jules Perahim, artistul căruia lucrările i-au fost vandalizate mozaicurile cu conducte de gaze și aparate de aer condiționat, are o cotă a lucrărilor în continuă creştere. În 2003, i se cumpăra o placă ceramică pentru 275 de euro, în 2008 vindea un ulei pe pânză cu 4.400 de euro și, în același an, ajunsese la 14.400 pentru o pictură în ulei pe carton.
Primăria, prin vocea lui Ionuț Pucheanu, în ciuda evidențelor „la zi” ale distrugerilor, invocă o vechime de 8-10 ani a autorizațiilor de construcție date în astfel de cazuri. Deși este emitenta acestora, aceeași Primărie pasează răspunderea autosesizării în curtea Inspecției de Stat în Construcții, cea care se dovedește cel puțin oarbă de peste 20 de ani.
Citește integral MOZAICURI DE MILIOANE DE EURO VANDALIZATE CU BINECUVÂNTAREA AUTORITĂȚILOR LOCALE
