Ne facem că glumim, dar nu prea este de glumă când un trib de războinici ai infracționalității din Liești pleacă la exterminat tribul ce i se opune, cu canistre de benzină aruncate pe palate. Cu bâte să ne zdrobim capetele, sau cu benzină să ne distrugem palatele? Ar fi scurta învoială de amor propriu rănit, de vechi și interminabile și medievale obsesii, obiceiuri, superstiții și reguli țigănești, regăsite, repetate, recidivate, reșapate și inutil discutate, de atâtea și atâtea ori la Liești.
Luni 29 ianuarie 2018, la 100 de ani după ce România a devenit și țara lor
rromii iar au uitat că intratul în România, ca și intratul în Europa, se ține cu ordine publică, respect, lege, justiție, dreptate. Statul de drept și de dreptate fiind de ceva timp paralel cu autoritatea și forța legii, a fost luat în râs din nou: „Legea la Liești suntem noi, Clanul Stănescu!”(fiind atât de răspândit, numele Stănescu cuprinde atât mafii cât și victime ale mafioților).
Ciorovăiala și apoi terorismul etnic de la Liești a început pe la ora 17, la înmormântare. La înmormântare, ca la înmormântare, unor fete de tânără generație pro contra la orice li s-a părut că le știu pe toate, și imediat a țâșnit o nepotriveală de gusturi. De la nepotriveală la ciomăgeală a fost doar o chestie de schimb de mesaje. Da, putea fi un schimb de mesaje pe Whats, pe Skype, pe Mess, dar era prea banal. Vectorul specific de tip Scurt Mesaj folosit de data asta a fost o bâtă. Lovitură, contralovitură, urlete, leșinuri, salvare, internare, plecare la București. Și mucles.
N-a fost nici o plângere de vătămare, dar muclesul n-a ieșit
Poliția reactivată de Ministerul Carmen Dan a intrat în stare de acțiune din oficiu și a deschis deja dosar de cercetare penală, privind loviri, violențe, tentative și violare de domiciliu. Are nume, persoane, fapte, probe, dar nu spune cine cu cine contra cui. Este pentru prima dată când o bâtă duce la un viol de domiciliu. Da, dacă adăugăm la oina cu aruncat de bâte în cap și o repriză de bau-bauling cu bidoane de benzină de 10-20 litri, cu care fiul și ginerele femeii lovite (o anume Tasia a lu Moise) au vrut să salute noaptea pe la ora 10 palatul bulibașei Vasilică Stănescu. Vâlvătaie stinsă rapid, dosar de cercetare penală operativ deschis.
Chestia cu dosarul penal trebuie luată ca un fel de exerciț pentru tinerii polițiști
un experiment de poliție – școală. Păi, cum altfel trebuie interpretată lucrătura fostei echipe de milițieni de Liești, ce au avut în rezolvare altă incendiere, un fel de Hădăreni interetnic. Hădăreniul de azi de la Liești nu ar fi fost posibil dacă după Hădăreniul din 2014, cu incendierea și distrugerea a două case ale familiei Stănescu Istrati și blocarea pompierilor la intrarea în cartier ar fi fost măcar trimisă în judecată. După patru ani de „lucrare”, dosarul distrugerii caselor are autori cunoscuți, dar încă neaudiați (pentru că refuză să se prezinte!?) și este plimbat între Poliția Galați, Poliția Liești și parchetul Liești. Iar două familii (Gheorghe și Istrati Sănescu) stau de patru ani într-o comună din Prahova, de teamă că vor fi omorâți dacă revin la Liești.
La județul Galați statul o fi paralel, dar terorismul de Liești e perpendicular și erect.
