Comunitatea „Curăţăm Galaţiul” curăță gunoaiele de administrație de pe Cavoul Roman
Ce nu a reușit nicio administrație publică din Galați timp de 43 de ani, a reușit Comunitatea online Curățăm Galațiul. Sâmbătă 7 octombrie 2017, la ora 15, 20 de membri ai acestei grupări de facebook dar și de acțiune în teren au fixat în betoanele de pe situl istoric Cavoul Roman o plăcuță de identificare. Acolo unde administrația Pucheanu și compania văd doar loturi de teren ce urmează să fie vândute clienților politici, tinerii din Curățăm Galațiul văd memorie istorică și identitate culturală.
Din acest moment, spațiul sălbatic dintre blocurile D14 şi D16 de pe strada Oţelarilor nu va mai fi parcare, punct de colectare a deșeurilor municipale și teren concesionat clienților de partid, ci amplasamentul viitorului sit istoric de importanță locală, națională și europeană „Cavoul Roman”.
„În acest loc, în anul 1974, s-a descoperit CAVOUL ROMAN”, monument ce datează din secolul IV” stă scris pe plăcuța fixată de bordura parcării improvizate pe terenul sitului istoric. Tinerii din Comunitatea Curățăm Galațiul au desfăcut drapelele naționale și au așezat lângă plăcuța memorial buchete de flori, sfidând vremea ploioasă și rece.
„Scopul acţiunii de azi este, în primul rând, o dojană adresată autorităţilor din Galaţi care, zeci de ani, au ignorat acest monument care nu e de trecut cu vederea, nu e doar vechi, ci dovedeşte continuitatea romană în această zonă. Nu ştiu dacă în toată întâmplarea de azi simţiţi, oarecum, penibilul situaţiei: noi ne-am întâlnit aici ca să punem o plăcuţă de informare, şi a trebuit să o punem pe jos! Nu există nimic altceva, pe platforma betonată, în afară de pubelele de gunoi, care să spună că dedesubt ar fi ceva care are o valoare pentru oraşul Galaţi. Așa că am pus-o acolo, pe bordură. Cât o să stea plăcuța acolo? Ne dorim ca plăcuţa să fie acolo până în ziua în care autorităţile o vor înlocui cu ceva mai frumos și mai bun. Am făcut două plăcuțe, una în Galați, cealaltă a făcut-o o sculptoriță în metal de la Câmpina. Este doar primul pas. Noi cerem doar să nu mai fie ignorant acest monument istoric! Unii spun că n-ar fi nimic acolo. Hai să vedem ce este dedesupt, și apoi mai vedem. Mereu se spune că n-au ce vedea turiștii la Galați. Ori, Galaţiul are rădăcini, are istorie! Iar rădăcinile şi istoria sunt aici, în pământ, trebuie doar să le scoatem la suprafaţă! Să nu mai punem gunoi deasupra”, a spus concluziv Marian Dumitru.
„Curățăm gunoaiele de pe jos și gunoaiele de pe fotolii!”, a completat și Luchian Melnic
„Ei vor să mute ce este aici altundeva. Nu mai este același lucru să vezi artefacte în devălmășie, la muzeu, care pot fi de oriunde, sau aici, pe Platoul Romanilor, unde acum 2000 de ani trăiau sarmații romanizați, sciții, roxolanii și dacii. Astfel de confluențe culturale pot fi folosite inteligent de administrație, pentru a pune în valoare trecutul orașului. Poate fi aici un parc tematic, ce poate fi apoi extins la alte dimensiuni turistice”.
Punerea pe harta turistică a Galaților a Cavoului Roman, odată cu fixarea plăcuței de identificare a Monumentului istoric de clasă B (Direcția de Cultură Negoiță ar putea face un efort de clasare a sitului la categoria A, dar nu prea vrea) a fost totodată și o ședință de informare și documentare la fața locului a numeroaselor necunoscute din jurul monumentului.
S-a discutat cu vecinii sitului de la blocurile D14 și D16 despre poziționarea corectă a Cavoului. A fost comentată pasivitatea autorităților și a istoricilor și reacția directorului Muzeului de Istorie la filmul (https://www.youtube.com/watch?v=MrKul7TQChQ) postat pe facebook de Marian Dumitru.
Cristian Căldăraru a notat următoarele:
- Acest monument a fost localizat pe harta arheologică din Galati şi apoi cercetat ştiinţific de către domnul prof.univ.dr. Mihalache Brudiu, muzeograf şi arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi;
- Rezultatele cercetării arheologice efectuale de dl Brudiu au fost publicate în Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Tomul 27, ianuarie-martie 1976;
- Există mai multe ridicări topo efectuate în acel perimetru precum şi marcarea exactă a locului unde este Cavoul roman(!!!, exceptional!, nimeni până acum n-a precizat poziția exacta a Cavoului);
- Amănuntul cu acel “colţ al Cavoului roman” chiar este real;
- Înainte de a face acel filmuleţ cred că era interasant, pentru d.voastră, să vizitaţi Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” din Galaţi. Aţi fi aflat lucruri interesante despre istoria Cavoului roman, despre ce se va întâmpla acolo, dar şi despre istoria acestor meleaguri, unele dintre ele nefiind publicate în presa locală”.
Tinerii au remarcat numărul foarte mare de guri de canalizare și de șanțuri pentru canivouri din perimetrul sitului, ceea ce presupune că pentru săpături utilitare au existat avize de la autoritatea locală, fără nici o descărcare arheologică; surprinzătoare sunt și garajele de lux realizate în ultimii 27 de ani, multe dintre acestea având și tradiționalele și oribilele subsoluri, desigur, pe bază de avize provizorii, cu săpături în devălmășie, pe terenul unui sit istoric protejat de lege; nu în ultimul rând, activiștii Comunității sunt intrigați de tăcerea bine păzită a Primăriei Galați, privind procesele dintre concesionarii de pe sit și Primăria Galați (administrația Marius Stan), probabil pentru expropriere cu demolare a construcțiilor ridicate fără autorizații de construire și certificate de urbanism, și fără posibilitatea – mafiot imbecilă – de „intrare în legalitate.
A fost prezent la eveniment și colecționarul de imagini document Costel Gheorghiu
care a pus la dispoziția publicației Alternativa două imagini din anul 1995, atunci când șandramalele comerciale se ridicau pe situl Cavoul Roman într-un hei rup general , sit istoric distrus cu bună știință de politrucii aflați atunci și astăzi în funcțiile de decizie de la Direcția de Cultură, Muzeul de Istorie, Primărie și Prefectură.
”Când făceam aceste poze (toamna lui 1995) mă oripila doar gunoiul din mijloc și garajul din stânga (cel cu Dacia în ușă) în care tocmai se săpa nelipsita groapă, de data asta și în strat arheologic de importanță istorică majoră. Nu îmi imaginam ce amploare vor lua dughenele atunci abia răsărite între sit și trotuarul de la stradă și cum vor amenința acestea, în viitor, tezaurul istoric ”conservat prin îngropare” de niște înțelepți ai altor vremuri de restriște”, a comentat despre imagini Costel Gheorghiu.
