Colectarea selectivă a deșeurilor trebuie și poate fi o prioritate pe agenda cetățeanului responsabil din Galați
Mesaj de mare interes public de introdus pe afișele campaniilor electorale: „Colectați selectiv! Ce se aruncă dintr-o activitate, devine materie primă pentru altă activitate!”
Succes total de participare la o dezbatere privind „Colectarea selectivă a deşeurilor municipale solide”. Chiar dacă a fost organizată de un segment al societății civile ce pregătește încă un viitor vector de exprimare politică – Comunitatea locală România 100 Galaţi, în colaborare cu Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi şi Acţiunea Civică Galaţi – tema colectării selective a adunat la aceeași masă cetățenii cu preocupări ecologice din diferite asociații și cartiere, reprezentanți ai autorităților locale cu răspunderi în colectare selectivă, la nivel municipal și județean, activiști civici și consultanți ecologici, manageri de firme private cu activitate în recuperarea și reciclarea deșeurilor. Timp de peste trei ore, au fost stabilite prin consens câteva direcții spre care trebuie să evolueze rapid demersul comunitar în viitorul apropiat. Sunt soluții pentru ca procentul de colectare selectivă a deșeurilor ce revine Galaților să crească, către un nivel cât mai apropiat de ținta de recuperare/reciclare națională. Alerta națională este imensă: colectarea selectivă trebuie să urce de la 13% în prezent la peste 50% până în 2020, altfel vom fi loviți distructiv de o amendă de 200 000 de euro pe zi sau 73 milioane de euro pe an sau 8 milioane de lei pentru Galați, la o împărțire „planic proporțională” între județe.
Groapa de deșeuri municipale se va umple până în 2020, cu mult înainte de termenul proiectat
din motive de ignoranță, lene, comoditate și imensă prostie. Prostia colectivă la care întreaga comunitate participă sau asistă inertă se numește neîndeplinirea procentelor de colectare selectivă a deșeurilor municipale și județene. Prostia este dublă: odată pentru că în câțiva ani trebuie să cheltuim iarăși și prematur mulți bani pentru a amenaja o altă groapă de deșeuri, și încă odată pentru că risipim o resursă importantă, pe care țările civilizate o importă – deșeurile reutilizabile.
La socoteala de apoi a îngunoirii naționale, România va plăti sume delirante pentru neîndeplinirea angajamentelor și intrarea în termenul de pedeapsă. Putem să ne salvăm cât nu este prea târziu? Știm ce pierdem prin luxul de a fi leneșii Europei? Cât de repede putem abandona legenda urbană a stupidității și comodității extreme – nu mai colectăm, că oricum le amestecă Ecosal în benele de amestecat deșeuri!? Se poate face educație ecologică prin adoptarea unor soluții locale comune – ale autorității și societății civile? Sunt doar câteva dintre angoasele și coșmarurile ce ne vor încrunta în anii următori, din cauza apariției unor dileme fără ieșire: suntem murdari și leneși și păguboși pentru că suntem proștii Europei sau prostia comodității poate fi tratată cu o stimulare activă a colectării selective. Această a doua variantă a fost adoptată ca o concluzie a discuțiilor de la Centrul de Consultanță Ecologică, fiind de fapt și o rezultantă a cererilor cetățenilor chestionați în diferitele cartiere ale municipiului. Cum vor cetățenii din Galați să facă reciclare de deșeuri?
- Colectarea în mașini specializate a deșeurilor solide, o contrapropagandă la zvonistica privind amestecarea chiar de către recuperatorii Ecosal a deșeurilor, ceea ce-i demotivează pe cetățeni.
- Înlocuirea tomberoanelor de colectare selectivă din plastic care pot fi vandalizate ușor, cu noile modele metalice, care împiedică vandalizarea proprietății publice.
- Informarea mai bună a cetățenilor asupra volumului amenzilor pe care România riscă să le achite pentru reciclare necorespunzătoare, cu exemple percutante asupta conștiinței publice (dacă amenda ar fi de 200.000 de euro pe zi, într-un an se va plăti inutil contravaloarea contribuției naționale pentru construirea podului de peste Dunăre de la Brăila și s-ar irosi fondurile care ar salva peste 400 de bolnavi de leucemie acută limfoblastică).
- Creșterea implicării cetățenilor orașului prin premierea (motivarea) comunităților locale, care ar realiza un grad superior de colectare selectivă, acestea fiind recompensate prin amenajarea de parcuri sau montarea de bănci. Caz particular pentru cetățenii din Țiglina 2, care își doresc acoperirea hrubelor rezultate din demolarea garajelor de lângă Grădinița 9: în subsolurile garajelor ar putea fi introduse containere subterane, a căror absență este motivată de Primărie prin costurile ridicate – 5000 euro, față de 800 de euro un container de plastic umed în cușcă metalică.
- Amplasarea de tomberoane securizate în zonele cu huliganism și vandalism ridicat (ex. Valea Orasului).
- Analizarea potențialului de creștere a colectării selective prin predarea deșeurilor într-un centru de colectare/reciclare Ecosal și deschiderea unei loterii a colectării selective, cu premii în bani sau produse electrocasnice, premii ale căror volum total ar fi oricum absolut infim față de volumul amenzilor pe care le riscă România în caz de neîndeplinire a țintei de colectare/reciclare.
- Reamplasări de containere în locuri sigure, comode, supravegheate video, utilizarea extinsă a containerelor subterane, colaborare strânsă între Ecosal și societățile private de colectare a deșeurilor speciale.
Cum văd colectarea selectivă autoritățile locale?
Cătălin Popa, director Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Galați?
„Eu pun toate deșeurile ambalaje într-un singur recipient, pentru că oricum cei de la Ecosal le iau la mână și le pun pe categorii. Știu că Ecosal pune plasticul pe culori, cetățeanul nu poate selecta atât de diversificat… Totul este să nu amestecăm gunoiul menajer umed cu ambalajele, trebuie să le depozităm necontaminate”.
Mircea Ostache, șef la UIP Ispa Deşeuri: „Consiliul Local a alocat 120 000 de lei pentru a stimula colectarea selectivă în școli. Primarul a dat comunicate de presă de două ori, a făcut ce-a putut, Inpectoratul Școlar a susținut initiativa, dar s-au înscris doar 62% din școli. Premiul pentru prima școală clasată la colectare este de 25 000 de lei. Mă întreb, o fi o sumă prea mica pentru a motiva școlile la acțiune? Este bună și idea de a pune un preț pe deșeu, la recuperare, dar și mai bună este ideea cu tombola reciclării. Cred că ar funcționa”.
Vasile Tașcă, șef Secția Menaj Ecosal: ”Parbrizul nu se reciclează, geamul nu se reciclează, avem probleme și cu textilele. Am adunat la inundații haine vechi, și 99% s-au aruncat. Avem containere metalice în rezervă, pe care putem să le dedicăm recuperării textilelor. Sunt însă produse cu mare risc biologic. Ar putea fi incinerate, pentru producerea energiei…Ca să avem succes, trebuie să facem două stații de sortare – una pentru fluxul uscat, existentă și una pentru linia umedă, menajeră, de unde scoatem fracțiile care pot fi valorificate. Numai să avem unde valorifica…”
