Nu e timp de bancuri, dar e pe bune. Trompetele propagandei PSD suflă de vreo patru zile pe toate goarnele, cum că o companie elvețiană va deschide prima fabrică în Zona Liberă Galați. Este epocal și istoric, Primăria Pucheanu a dat lovitura, a reușit cică să atragă investitori din Elveția care vor băga bani (20 milioane de euro) într-o fabrică de ulei, generând circa 200 de noi locuri de muncă.Măi să fie! Iar se dă la Galați cu concesiuni de plesneală electorală pentru o perioadă de 49 de ani!?
„Reprezentanții companiei elvețiene SunPro și directorul Zonei Libere Galați au semnat luni, 6 februarie 2023, contractul de concesiune, în prezența primarului municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.
„Zona Liberă a devenit foarte atractivă în ultimii ani și mă bucur că avem un nou investitor care va crea locuri de muncă și va aduce plusvaloare orașului nostru. Este încă o dovadă că Galațiul oferă oportunități foarte bune pentru investiții”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu.
Asta nu mai este de bine. Ne bazăm afirmația pe antecedente. Alte câteva astfel de tentative trâmbițate de Ionuț Pucheanu și aparatul administrației lui pesediste s-au dovedit niște păcăleli ordinare. S-a întâmplat de fiecare dată când toată puterea proiectelor de dezvoltare propuse de aparatul Primăriei Galați a fost conectată la claxonul propagandei pentru viitoarea campanie electorală.
Rezultatul a fost previzibil și umilitor pentru comunitatea locală: în loc de investiții serioase, ce creează locuri de muncă, Pucheanu și sfătuitorii lui au preferat să facă spoială și fardare pe baza banilor de la buget, construind parcuri meschine și parcuri de aventură și aqua-parcuri și trotuare și fântâni arteziene, și gândaci de plexic kitsch în buricul târgului. Este rețeta jumulirii bugetului local, prin (d)efecte de imagine care n-au creat decât parandărături și locuri de muncă pentru clienții de partid.
De altfel, un ziar de casă al Primăriei a titrat că „e un moment istoric la Galați: prima investiție străină adevărată în Parcul Industrial, după 20 de ani”. Gura lăudătorului adevăr grăiește? Nu.
O fabrică de ulei amplasată între buruienile de la Zona Liberă la capătul unei ulițe sparte de Bădălan nu este o investiție adevărată, nu va face gaură în cerul investițiilor de care are nevoie Galațiul, mai ales că, dimpotrivă, este posibil/previzibil că va băga în dificultăți/faliment ? fabrica cu acționariat românesc Prutul. Pe ce ne bazăm? Pe o serie de trecute și viitoare eșecuri în gândirea de anvergură a administrației Pucheanu, privind dezvoltarea orașului ponosit și prăbușit Galați.
Argumentul nr. 1. Netransparență în gestionarea unei astfel de investiții, opacitate totală în relația cu comisiile Consiliului local și sectarism mediatic
La semnarea contractului au fost invitați doar ziariștii preferați pentru serviciile obediente prestate în formă continuată. Nicio formă de democrație participativă nu a fost activată înainte de anunțul bombastic, nu s-a discutat preliminar în Consiliul Local, nici măcar obligatoriul Raport al Primarului, cu referiri la „managementul” investițiilor de mare interes public nu a fost publicat.
Argumentul nr 2. Acționariatul firmei elvețiene este…ucrainean.
O scurtă privire pe site-ul firmei minune din Elveția deconspiră portofoliul de investiții al firmei: birouri/reprezentanțe la Kiev și Odesa, limbile de accesare a site-ului sunt în ordine rusește, ucraineană, engleză, franceză iar persoane de contact pentru clienți sunt ivan.z și d. markovsky. Scrie în stil copy-paste și publicația Wall-Street: „Compania SunPro are sediul central în Montreux, Elveția, dar deține o fabrică de ulei de floarea soarelui situată în orașul ucrainean Odesa. Cifra de afaceri anuală SunPro, conform site-ului(cu certificat SSL expirat?) companiei, este de 120 de milioane de dolari anual, iar capacitatea sa de procesare este de 530 de tone pe zi.Produsele SunPro sunt exportate în 11 țări situate pe 3 continente: Europa, Asia și Africa, iar forța totală de muncă a companiei este de 75 de angajați.” Păi cum adică, cu 75 de oameni acoperă trei continente, iar la Galați face treabă pentru sud-est cu 200 de uvrieri? O fi o ofertă specială, ca să-și mărească bazinul electoral PSD Galați?
Argumentul 3. Așa cum sunt ticluite astăzi facilitățile pentru tranzacțiile, transportul, vămuirea, taxarea, libera circulație în contextul războiului din Ucraina, e de anticipat ce lejeritae și consens va fi în a favoriza în CL-ul majoritar și zdrobitor PSD un astfel de investitor.
Precedentul Sidex-Liberty este probă irefutabilă, și liderul de sindicat galben Gică Bezman ridică în fiecare ședință de CL steagul roșu PSD-ist.
Chiar și în condițiile în care valoarea investiției pare serioasă, ea este de fapt nesemnificativă, date fiind discriminările pozitive și consecințele economice pe care le-ar aduce pe piața românească un concurent într-un domeniu așa de strategic cum este piața produselor de bază (făina, zahărul, uleiul, etc.) și ce concurență neloială ar introduce pentru competitorul Fabrica de ulei Prutul Galați.
De fapt, discriminarea pozitivă de haos care a intrat cu forță în România s-a instalat copios până și la arendașii de la Jorăști. Cota de venituri din arendă în produse (ulei) este deja …ucraineană, deși era de regulă românească. Câștig prețul cel mai mic, indiferent de calitate, și ucrainenii sunt acum mai ieftini. Q.e.d.!
Este de anticipat câtă materie primă cu preț sub cel al pieței din România (subevaluare forțată de situația de război din Ucraina) va intra în România din Ucraina, mai ales că le stă la dispoziție calea ferată cu ecartament Rusia-Ucraina, recent aranjată de Costel Fotea. Nu trebuie omise la enumerare terminalele alternative și cheiurile la Dunăre, la care se lucrează intens de ceva timp, prin diverse firme private. Atunci să vezi evaziune și contrabandă, mai ales că prietenii contrabandiștilor colcăie la DIICOT Galați. Probă? Vezi documentarul de mizerabilă trădare de pe platforma Recorder „Misiune sub acoperire pentru statul mafiot” (vezi video la finalul articolului).
Argumentul 4. Precedentul afacerii VVK în Parcul Industrial Galați, unde protagonistul este tot o firmă din Ucraina și jucătorul agresiv este tot Pucheanu, este încă de actualitate jalnică
Primarul Pucheanu nu a mai dat nici un detaliu despre cum a reușit o firmă ucraineană să bulverseze fatal bruma de crediblitate pe care o încropiseră ceilalți primari Zonei Libere și Parcului Industrial. Nu trebuie uitat precedentul Yazaki. După euforia atragerii firmei la Brăila, pentru comunitatea din Brăila a venit deja reversul acesteia: o furie a facilităților și avantajelor a fostă „răsplătită” cu locuri de muncă relative puține, plătite cu salariile minime pe economie, pe un fundal exprimat deja arogant de către austriecii de la OMV: optimizări fiscale expandate și contorsionate, care permit masive exporturi de capital în străinătate.
Argumentul 5. Fără să studieze potențialul firmei, fără să prezinte consiliului local propunerea și analizarea ei de către specialiști în astfel de „investitori pleașcă”, Primarul Pucheanu a fost de acord să dea concesiunea , la prima strigare, pentru 49 de ani. A uitat complet despre țeapa rușinoasă pe care a luat-o Primăria Galați de la farseorul-investitor Rezazadeh Kermani Mohammad, tot pentru 49 de ani?
În iunie 2018, la presiunea presei (câtă mai era pe atunci, care nu mai este acum) era retras proiectul-țeapă de acvaparc la Plaja Dunărea. Probabil că și acum sunt în servicii bine plătite aceeași „consilieri” ai primarului, care n-au vrut să studieze cine este investitorul și cât de serios este. Manuel Kermani sau Emanuel Kermany era organizatorul tradiţional al celebrului eveniment din Constanța, cunoscut sub numele de Miss Plaja şi acuzat, ani la rândul, de proxenetism şi trafic de carne vie! Ce credibilitate putea să aibă un astfel de personaj, venit la negocieri la Primăria Galați, pentru a decide soarta unei investiții de 6,2 milioane de euro? Aceeași credibilitate pe care o are și actualul investitor.
De altfel, Plaja Dunărea și Portul de Ambarcațiuni sunt două modele de escrocherie imobiliară, în care cu suspectă naivitate? duplicitate? a intrat Primăria Pucheanu. Este verificat, a fost aplicat un model de mafie de partid și de justiție, documentele din caietul de sarcini al concesiunii sunt întocmite/modificate cu complicități din interior, pentru a aduce Consiliul Local și patrimoniul public în poziția vulnerabilă, de a fi o vită administrativă, pregătită pentru sacrificiu, ce va fi înjunghiată dintr-o singură lovitură fatală.
Nebuloasa administrativă și juridică creată de procesul Primăriei cu firma ucraineană VVK Euro Tehnologic SRL (în ianuarie 2019 municipalitatea Galați pierdea în primă instanţă, dar Curtea de Apel a trimis dosarul spre rejudecare, la Tribunalul Galaţi, cu termen de judecată pe 5 februarie 2020) persistă, nu este clar cum a fost devalizat Parcul Industrial de 21,8 ha, infrastructura de acces rămâne sub orice standard, sunt zero investitori timp de 20 de ani, peste 6 milioane de euro pierduți inutil – iată ipotezele de lucru la Primăria Pucheanu în anul 2023, când – eclatant! – vin investitori ucraineni via Elveția.
Cei trei investitori anunțați demagogic de Primarul Pucheanu în surogatul de Raport al Primarului (un interviu publicitar mascat, în VL, în 29 decembrie 2022? anunța pompos că Parcul Industrial are deja primii trei investitori) s-a dovedit obișnuitul bluf/banc de radio Erevan. Cei trei sunt doar unul, e tot un „investitor” din spațiul ex-european și nu a venit în Parc, ci la Zona Liberă (care devine din ce în ce o struțo-cămilă juridică expirată în UE).
Argumentul 6. Unde este în acest tablou al farselor sinistre despre agonia politică și administrativă a fostului mare oraș industrial (care era în anii 80-90 municipiul Galați), ministrul trimis de Galați la Ministerul Economiei? Florinel Spătaru e plecat cu alte treburi
cum ar fi să se fotografieze pentru facebook (cu presa după el) la fabrica de avioane militare, să pună la fabrica de armament Plopeni un prietenar-farseor fost director la circ și la Cimitirul Galați, să se vadă noaptea la un restaurant de cartier, petru a pune la punct primirea unei șpăgi, face strategii de angajat jurnaliști la minister, angajează maeștri de ceremonii la minister și ține discursuri în care vorbește de „scăderi ale creșterii economice”. Este exclus ca Florinelul de la Galați să aibă timp pentru a studia, cu mecanismele ministerului, ce elvețieni aduc uleiul ieftin din Ucraina la scumpetea din Galațiul de România și care este trendul pierderilor/jafurilor bugetare de portofoliu, în orașul roșu, captiv și decăzut Galați.
Supliment de argument despre cum se fac investiții la Primăria Pucheanu de Galați
Au trecut opt ani de când s-a început lucrarea de 650 de metri numită „Amenajare arteră de legătură între b-dul Dunărea şi b-dul Marii Uniri, drumul prin curtea Poliţiei de Frontieră”. A câștigat clientul PSD Lemacons: termen 4 luni, contract încheiat cu Primaria Municipiului Galati cu nr. 47094/13.04.2016 în valoare de 3.388.039,95 lei cu TVA; 26 ianuarie 2021: primarul Municipiului Galați Ionuț Pucheanu promite finalizare – la 31 mai 2021; ceac-pac, act adițional de majorare buget: supliment de 154.785,45 lei fără TVA. Valoarea finală a lucrării pe care trebuie să o execute Asocierea Constructa Mecanique – Obercons Comp a ajuns la 4.184.724,46 de lei fără TVA; decembrie 2020, expiră prelungirea de şase luni acordată Primăriei de Guvernul României pentru a executa această investiţie, avizul de la MAI nu a fost obținut, probabil că trebuie restituiți cei 8.602 metri pătraţi de șosea abandonată.Este mijlocul lui februarie 2023 și Primăria Pucheanu urcă la următorul nivel al investițiilor în infrastructura de Oraș Roșu: la mulți ani…
Un ascultător întreabă: – Poate Elveția să investească în economia de părăseală de la Galați?
Redacția răspunde: – Da, dacă elvețienii îi roagă pe ucraineni să facă ei oficiile de investitori la Galați.
Un cititor zelos întreabă: Este posibil să implementăm capitalismul socialist de cumetrie mafiotă din Românica în Elveţia?
Jurnalism fără mogul răspunde: Da, dar ar fi păcat…De ce, ne-au făcut elveţienii ceva rău?
