Chiar și la al 45-lea arhitect șef, Galațiul rămâne lovit de sindromul „stup de albine demente”!?
„Răul făcut este făcut, nu prea mai avem ce să-i mai facem! Ceea ce putem noi să facem este să-l covârșim cu bine” Dragoș Buhociu
Galațiul are arhitect șef nou, deci ar trebui să fie realimentată rezerva de speranțe a cetățenilor privind aplicarea unor soluții urbanistice și arhitecturale de secolul 21. Poate că da, poate că nu… Pesimismul provine de la ceea ce a spus arhitectul șef la prima ieșire în public, adică la conferința de presă de investire și de prezentare, organizată de Primarul Ionuț Pucheanu.
Va exista și în noul mandat instituția intrării în legalitate, a cărei abolire a fost anunțată încă din 2011 de al 44-lea arhitect șef al Galaților? Răspuns: „…procedura intrării în legalitate este foarte neclară!”. Scepticismul privind revirimentul urbanistic gălățean este alimentat de faptul că Dragoș Buhociu este al 45-lea experiment privind susținerea unei viziuni coerente de dezvoltare durabilă a Municipiului Galați – aproape toate cele anterioare fiind experimente ale ratării urbanistice – și nu promite ferm că va fi introdusă și la Galați o altă atitudine față de huliganismul urban. Care huliganism? Cel al faptului împlinit, prin complicități bine disimulate: construiește ce te taie capul, fără nici o aprobare și apoi intră în legalitate, cu ceva șpăgi bine plasate!
„Răul făcut este făcut, nu prea mai avem ce să-i mai facem! Ceea ce putem noi să facem este să-l covârșim cu bine”
Propoziția de mai sus spusă în prima lui zi de lucru de arhitectul – șef al Galaților, Dragoș Buhociu, ar putea să dea fiori reci unor cunoscători ai fenomenelor de descompunere urbanistică a Galaților. Să însemne că dacă cineva a făcut ce a vrut pe domeniul public, asta e, să-l băgăm în legalitatea aia izbăvitoare și să fundamentăm și mai și „stupul de albine demente”? Se prea poate.
Iată ce spune arhitectul Buhociu mai departe: „Eu ca persoană îmi doresc să construiesc, nu să dărâm. Trecutul nu-l putem întoarce, dar avem în față un întreg viitor. Nu se poate să nu inversăm descreșterea Galațiului…Dacă nu ne dorim asta, plecăm acasă!”
Mda! Și totuși, cum rămâne cu intrarea/neintrarea în legalitate, după ce ai violat autoritatea publică și ai comis o mutilare definitivă a peisajului urban?
Dragoș Buhociu: „Legea 50/91 spune… Cu o construcție care s-a edificat, trebuie să dai o soluție, nu poți s-o lași de izbeliște. O fi ilegală, dar, din păcate, la nivelul României nu există jurisprudență în domeniu(?!)”. Deci, demolarea șopronului imobiliar din Piață (construit sub avizarea arhitectei aberante Doina Marin, fost arhitect – șef incompatibil și de sinistră amintire a Galaților), decisă de o instanță, n-a prea fost jurisprudență? Iată cum ne izbește cu ambiguități arhitectul Buhociu: „La București există decizie definitivă de desființare a Turnului de lângă catedrala catolică, dar Primăria n-o pune în aplicare, dintr-un motiv foarte simplu: cantitatea de capital investită face ca procedura de aruncare la gunoi a capitalului să fie oriunde virtual imposibilă. Cazul construcțiilor neautorizate restrânse ca suprafață ne duce către un regulament al intrării în legalitate, în limita legii, care lege nu spune mare lucru… MDRP are în curs elaborarea unui cod al urbanismului. Trebuie să abrogăm cele 700 de acte normative referitoare la construcții, care se bat cap în cap, și să facem o lege unică. Dacă o facem, România o să arate altfel. Trebuie să avem un Cod, ca în legile muncii…
Dar, gata, am fugit, că se uită doamna (dna Rami de la Biroul de Relații Publice pare să fie angajată la Primărie să cenzureze jurnaliștii mai colțoși) la mine, sunt funcționar public și n-am voie să vorbesc cu dv…”
Al 43-lea arhitect șef a fost tot un arhitect care renunța la o carieră de excepție în București
pentru a se întoarce în orașul natal. În 2009, arhitectul-șef Florentina Iugan promitea să facă gaură în cerul arhitecturii și urbanismului municipal. Venea cu hotărâre, incisivitate, inteligență, prospețime, master în Dezvoltare Urbană la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București, mastere la universitățile din Rotterdam și Lyon, cursuri de specializare la universitățile din Copenhaga, Anvers și Barcelona, renunțase la cariera de arhitect și cadru didactic la București, pentru a deveni arhitect-șef la Primăria Galați. Toate acestea nu i-au folosit la nimic.
În doar un an (2009-2010) Florentina Iugan a renunțat la provocarea de a face ordine în urbanismul din Galați. Aprobări de construcții tip „vilă la bloc” pe spațiul verde din jurul blocurilor (celebru este cazul lui Marian Alexandru, atunci PPDD-ist – acum UNPR-ist și director clientelar la Calorgal, copiat după modelul Picu Roman – acum viceprimar UNPR, agreat cumplit de PSD), garaje cu subsol și mansardă, teleportări de terenuri, amplasamente în zone cu risc de alunecare pe Faleză sau blocări de căi de acces și drenaje – toate aceste frății de interese de cumetreală provincială au cam scârbit-o pe tânăra Florentina Iugan, care a plecat la treburile ei serioase.
La biroul arhitectului șef venea să-și fumeze nervoasă țigările și să dea cu flit presei curioase o profesoară (arhitect) la Liceul de Arte, Teodora Voicilă, care își aducea și cabinetul privat asociat de arhitectură foarte aproape de primărie. A anunțat chiar de la început că intrarea în legalitate a construcțiilor ilegale nu mai există. Construcțiile ilegale și intrarea în legalitate există și malformează peisajul urban permanent. Tic-tac, tic-tac, ceac-pac, iată doar două ultime oribilități: terasa de partid Monaco Club pe Faleză și terasa de stat Vasilica Tabardici, la A7.
