Trecută mult de jumătatea perioadei de execuție dar realizată nici pe sfert, modernizarea și extinderea centurii gălățene a intrat în faza datului cu „negru peste verde, că românu-i prost, nu vede”.
Joi și vineri, 26-27 august, s-au turnat primele covoare asfaltice de pe segmentul vestic al centurii. S-a turnat direct peste asfaltul vechi, frezat puțin la suprafață, în stratul de uzură, iar pe margini s-a turnat peste pâmânt amestecat cu nisip, pietriș de diverse dimensiuni și niște frunze.
În profunzime, asfaltul de dinainte a fost păstrat, în stratul de susținere, ba încă pe prima bandă – unde s-a turnat și direct peste pământ, fiindcă proiectul prevede lățirea carosabilului – sub modernizare a dispărut un șanț de apă pluvială care se afla anterior pe partea dreaptă a drumului cum se merge de la sud la nord.
Situația nu este nouă, același lucru s-a făcut și pe segmentul de centură din estul Galațiului, între Bariera Traian și Calea Prutului.
Iată imagini din aprilie acest an, când muncitorii firmelor contractoare, presați de întârzierile masive, dădeau zor să asfalteze peste vechiul asfalt, pe porțiunea din apropierea Barierei Traian, pe porțiunea numită și strada Tunelului.
Și în zona amintită, intervențiile s-au făcut după o prealabilă frezare a stratului de uzură al asfaltului, păstrându-se vechiul strat de suport.
Pentru cei care au văzut măcar o dată cum se lucrează un drum, faptul că asfaltul doar se frezează la suprafață și nu se desface total prin spargere este indiciu clar că se intenționează doar o reparație, nicidecum înlocuirea fundației drumului.
Pe porțiunea dintre strada Tunelului (către lacul Brateș) și Bariera Traian, singurele locuri unde asfaltul a fost desfăcut în întregime au fost cele în care s-a lucrat la conducte și țevi sub carosabil.
În rest, noul asfalt s-a turnat din gros peste cel vechi și lucrarea a fost deja vopsită cu marcaje și redată circulației fără restricții.
Doar că soluția de „cârpeală” aplicată a început deja, la nici două luni de la finalizare, să își arate limitele.
În locul unde centura, pe partea de est a Galațiului, se intersectează cu căile ferate, asfaltul este deja tasat grav, la o adâncime de aproape 10 cm, în marginea carosabilului.
Mai mult, se poate lesne observa, că nici măcar glisierele metalice de protecție nu au fost schimbate în totalitate, fiind păstrate tot cele vechi, cu un negru-galben scorojit de rugină.
Anterior acestei „modernizări”, asfaltul de pe porțiunea respectivă nu se prezenta într-o stare mai proastă, ba încă nici tasat pe marginea carosabilului nu era!
Mai mult, deși în zonă ar fi fost absolut necesar un pasaj de traversare rutieră pe deasupra căii ferate, în special în perspectiva creșterii traficului greu către zona industrială de est și către vama Giurgiulești, trecerea a rămas la nivel cu șinele peste căi ferate succesive, la câteva zeci de metri distanță!
Carosabilul este puternic denivelat în zona șinelor, atât în partea cu plăci de beton, dar și cea cu asfalt, trecerea fiind dăunătoare suspensiilor la viteze mai mari de 2-3 km/h.
Lucrul de mântuială nu a fost sesizat de majoritatea cetățenilor, însă cei din zonă au început să reclame că asfaltul nou deja dă semne de uzură prematură pe zona unde îl calcă roțile autocamioanelor.
Ba se reclamă, cu poze, că asfaltul proaspăt a început să dea și semne de vălurire, confirmând neinspirata soluție tehnică aplicată, de a se turna asfalt nou peste cel vechi, doar frezat, fără intervenție la fundația drumului.
O altă problemă gravă semnalată este cea a neîndeplinirii obiectivelor asumate prin Planul de modernizare și extindere a variantei ocolitoare a orașului Galați.
Astfel, înainte de demararea lucrărilor, Consiliul Județean Galați, inclusiv prin vocea președintelui său, pesedistul Costel Fotea, susținea că se vor executa:
„Proiectul prevede extinderea la patru benzi, reabilitarea şi modernizarea întregii variante ocolitoare (s. n.) a municipiului Galaţi, construirea unui pod hobanat, reabilitarea trotuarelor, realizarea rampelor de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, amenajarea a peste 6,5 km de piste pentru biciclişti (s.n.), repararea şi reabilitarea podeţelor, amenajarea de spaţii verzi şi lucrări pentru siguranţa circulaţiei.
Mai precis, conform caietului de sarcini,
Pentru executia lucrărilor propriu-zise, se va proceda la extinderea si modernizarea tronsonului I, tronsonului II prin extinderea părții carosabile la patru benzi de circulație asigurând creșterea vitezei de circulație, creșterea capacității portante, reducerea timpului de tranzit al orașului, creșterea siguranței circulației, reducerea noxelor etc. De asemenea, se va realiza modernizarea structurii rutiere existente pe tronsonul IV pentru trafic pe două benzi de circulație, concomitent cu creșterea portanței drumului de la trafic greu la trafic foarte greu prin adoptarea unei structuri rutiere specifice (…). Se va permite accesul pietonal prin reabilitarea trotuarelor existente, impunându-se crearea de facilități pentru persoanele cu dizabilități, accesul localnicilor defavorizați spre oraș din zonele periferice ale municipiului, realizarea unei piste de bicicliști, realizarea unei canalizări noi pentru preluarea apei pluviale din platforma drumului și transmiterea la emisari (adică Apă Canal, n.n.) etc.
Interesant este că, cel puțin pe porțiunea finalizată până în prezent, cea din estul orașului, nu apare nicio pistă de biciclete vizibilă, cu atât mai puțin vreun trotuar sau vreo canalizare de scurgere a apei pluviale.
Apare în schimb centura puțin lățită față de cum era înainte, cu un strat proaspăt de asfalt prost la suprafață și cam atât. Milioane de euro pe km liniar pentru mai nimic.
A, și niște acostament realizat în grabă, din pietriș sortat din ochi…
Refacere la nici un sfert din ce scrie în proiect
Ca să vedem până unde poate merge lucrul de mântuială, am accesat documentele lucrării și iată ce am găsit în memoriul proiectului:
„Pentru zona km 0+000 –km 10+562, având în vedere starea mediocră în care se află suprafața existentă, se recomandă să se execute o operație de ranforsare a sistemului rutier existent cu următoarea structură:
– 8 cm + reprofilare BA 31,5 baza 50/70 conform SR EN 13108-1:2006;
SR EN13108-1:2006/AC:2008 (AB 31,5 conform AND 605-2014);
– 6 cm BA 20 leg 50/70 conform SR EN 13108-1: 2006; SR EN 13108-1:2006/ AC:2008
( BAD 20 conform AND 605 – 2014);
– 4 cm SMA 16 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-1:2006/ AC:2008 (MAS 16 conform AND 605 – 2014).”
În total, ținând cont de faptul că „reprofilarea” de la primul strat este undeva pe la 2 cm grosime doar aceea, rezultă că trebuiau turnați în total 18-20 cm doar de asfalt nou pe centura gălățeană.
De altfel, proiectul chiar prevede „decaparea a 18 cm din actuala structură rutieră”!
Firmele cu damf incredibil de pregnant de baronet PSD – despre care vom discuta într-un articol viitor – contractate de ilustrul ctitor Costel Fotea și îndeaproape supravegheate de „curtenii” acestuia de la Consiliul Județean, au decapat doar vreo 2 cm, au turnat alți maxim 3-4 cm de asfalt într-un singur strat și asta ți-i modernizarea, ura și la gară!
Mai grav, pe părțile lărgite ale drumului, proiectul prevedea fundație de 70 cm fiindcă este vorba despre pompoasa „creștere a portanței drumului”. Adică să poată circula trafic și mai greu decât până acum.
Mai exact, trebuiau comprimate bine 20 cm strat de pământ impregnat cu stabilizator de sol, 30 cm de fundație de balast și 20 cm strat de fundație superioară, din balast stabilizat cu ciment!
În loc de asta, peste șanțul de apă pluvială existent perin față pe la Mairon, Arabesc, Apele Române, s-a pus niște pământ amestecat cu nisip, dar și niște frunze după cum se vede. Strat denumit pompos geotextil. Iar peste așa ceva s-a turnat direct asfalt!
Mizeria de modernizare cu asfalt turnat peste pământul de dedesupt costă vreo 30 de milioane de euro din bani europeni.
Aproximativ 15 milioane costă modernizarea și extinderea centurii propriu-zise, iar 15 milioane podul hobanat cu care se laudă Fotea că va scurta traseul actualei centuri cu vreo 2 kilometri (!!!).
Cum de se vehiculează asemenea sume? Păi, fiindcă, de exemplu, pe tronsonul I, de la strada Brăilei la Prelungirea Brăilei (Cimitirul Sf. Lazăr), europenii care au acordat fondurile au fost păcăliți că „Proiectul prevede un profil transversal aferent drumurilor de clasa tehnică II, cu 4 benzi de circulație, cu o viteză de proiectare de v=100km/h”. În oraș!
Asta în timp ce însuși Codul Rutier prevede, la art. 49, că „Limita maximă în localități este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h.”
Dar te pui cu baronul omnipotent Fotea? A mânărit el și standardele de construcții sub nasul europenilor, darămite un amărât de cod rutier într-o țară cu drumuri la calitatea de la jumătatea secolului trecut!…
Motivul evident pentru care ni se refuză cu obstinație documente publice
Văzând cele de mai sus, aveți încă o dată motivul pentru care dosarele lucrărilor pe bani publici, mai nou chiar și europeni, nu ne sunt puse la dispoziție. Nici de Primărie, nici de Apă Canal, nici de Consiliul Județean, nici de Agenția Regională de Dezvoltare Sud-Est, ONG-ul de stat (!) care cică supraveghează cheltuirea banilor europeni având în frunte aceeași șefă de peste 20 de ani…
Pe vremea lui Chebac sau a lui Bacalbașa la CJ, pe vremea lui Dumitru Nicolae sau Marius Stan la Primărie, pe vremea ISPA sau a exercițiului financiar european 2008-2013, primeam acces la dosarele lucrărilor din bani publici, chiar și din fonduri exclusiv bugetare locale.
Dar, văzând ce impact au investigațiile de presă și apărați cu prevederi strâmbe emise din vremea lui Dragnea și lăsate neatinse de liberali, ori adesea, cu tupeu și fără explicații, baronii care conduc „lagărul” pesedist Galați au tras o ditamai plapuma pe țambal. Și refuză să o dea la o parte dacă nu îți pierzi timpul și nervii dându-i în judecată.
Banii europeni, așa cum a putut afla o țară întreagă din discuțiile purtate în biroul ministrului Drulă când se negocia achiziția unei drăgi pentru AFDJ Galați, nu sunt pentru reparații. Sunt pentru investiții sau măcar modernizări. Pospaiul de asfalt trântit sub conducerea lui Fotea pe centură nici reparație nu se poate numi, va fi ceva de mai proastă calitate și durabilitate decât ce a fost până acum.
Iată de ce singura șansă pentru stoparea batjocurii pe bani publici este să vină în control și să-i ia la tocat instituții mult peste cele locale, ba și peste cele naționale – Ministerul Fondurilor Europene, al Dezvoltării și Amenajării Teritoriului, ADR-urile regionale – care și-au dat mâna cu baroneții PSD lacomi din teritoriu.
Vă veți întreba totuși cum de nu au aflat încă europenii despre așa ceva, cum de nu s-au prins încă despre sumele care nu bat, cel puțin nu cu realitatea.
Fiindcă, pe drumul de la Bruxelles la Galați, de exemplu, s-au mai pus niște frâne, niște perdele de fum la derută…
Păi, ia să ne gândim, ce gălățean este mare auditor la Curtea Europeană de Conturi? Nu Viorel Ștefan, marele fost senator PSD de Galați, coproprietar la cvasi-oligopolul transporturilor fluviale românești TTS-Navrom, alături de „shogunul” Dunării, Alexandru Mircea Mihăilescu?…
Mai jos aveți un video cât se poate de explicit vizavi de evoluția lucrărilor la centura Galațiului despre care, credeți-ne, vor curge multe materiale halucinante.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim.
